Ursula von der Leyen a reușit să-și păstreze funcția de președintă a Comisiei Europene în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de grupurile de nationaliste din Parlamentul European.
Din totalul celor 720 de eurodeputați doar 553 au fost prezenți la vot. 360 de europarlamentari au votat împotriva moțiunii, 175 în favoare și 18 s-au abținut.
Deși a obținut suficiente voturi pentru a evita demiterea, avertismentele venite din partea partenerilor tradiționali, precum socialiștii și liberalii, semnalează o pierdere semnificativă de încredere.
Tot mai contestată pentru apropierea de agendele conservatoare și pentru stilul centralizator de guvernare, von der Leyen se confruntă cu o susținere fragilă în perspectiva unui posibil al doilea mandat, scrie Politico
Ursula von der Leyen a supraviețuit joi unei moțiuni de cenzură privind conducerea Comisiei Europene.
Majoritatea membrilor Parlamentului European, care au votat asupra moțiunii înaintate de extrema dreaptă, au susținut-o pe șefa Comisiei. Dacă moțiunea ar fi trecut, von der Leyen și restul comisarilor europeni ar fi fost nevoiți să demisioneze, ceea ce ar fi aruncat Uniunea Europeană într-o criză instituțională.
Totuși, vicepreședinta Parlamentului European, Katarina Barley, membră a grupului Socialiștilor și Democraților, a declarat că mulți eurodeputați sunt hotărâți ca aceasta să fie „ultima șansă absolută” pentru Ursula von der Leyen.
360 de europarlamentari au votat împotriva moțiunii, 175 în favoare și 18 s-au abținut. Din totalul celor 720 de eurodeputați, 553 au fost prezenți la vot. Pentru a trece, moțiunea avea nevoie de 357 de voturi.
Deși a beneficiat de sprijinul propriului grup, Partidul Popular European, precum și al socialiștilor, liberalilor din Renew și Verzilor, numeroși eurodeputați din aceste familii politice nu s-au prezentat la vot.
Chiar dacă, așa cum era de așteptat, von der Leyen a reușit să câștige timp, dificultățile sale sunt departe de a se fi încheiat. Votul – prima încercare de acest fel din 2014- scoate la iveală opoziția politică tot mai mare față de o președintă a Comisiei care, asemenea unei părți importante din Europa, pare să fi alunecat spre dreapta, intrând astfel în contradicție cu două dintre principalele grupuri care au susținut-o inițial.
Von der Leyen poate că a supraviețuit, dar grupuri politice din tot spectrul ideologic au folosit această procedură pentru a-și exprima nemulțumirile față de Comisie – fie în legătură cu lipsa de transparență și centralizarea excesivă a puterii, fie pentru abandonarea Pactului Ecologic European sau pentru presupuse încălcări ale procedurilor instituționale ale UE.
Moțiunea a zdruncinat și coaliția partidelor care sprijină un al doilea mandat pentru von der Leyen, socialiștii și liberalii manifestând tot mai multe rezerve față de președinta Comisiei.
Înaintea votului, ambele grupuri au amenințat că se vor abține, exprimându-și îngrijorarea că Comisia se îndreaptă spre dreapta.
Totuși, liberalii au renunțat, afirmând că nu doresc să participe la „jocurile” extremei drepte care pun în pericol stabilitatea Europei, potrivit unui purtător de cuvânt Renew.
Socialiștii le-au urmat exemplul joi seara, după ce au obținut de la von der Leyen o concesie privind bugetul multianual al UE, pe care Comisia urmează să-l prezinte săptămâna viitoare.
Președinta Comisiei a promis grupului de centru-stânga că va păstra Fondul Social European — destinat combaterii sărăciei și sprijinirii grupurilor vulnerabile — în cadrul bugetului, în ciuda unor semnale anterioare că acesta ar putea fi eliminat.
Gheorghe Piperea, eurodeputat român din partea grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), care a inițiat moțiunea împotriva lui von der Leyen, a declarat pentru POLITICO că se aștepta ca aceasta să eșueze, dar că exercițiul este unul benefic pentru UE. El a adăugat că se așteaptă ca gestul să „deschidă cutia Pandorei”, arătând că „este posibil” să fie contestat mandatul președintei Comisiei.
Von der Leyen ar trebui să se pregătească pentru „mai multe” încercări de cenzură, a spus Piperea.
Grupul PPE nu împărtășește această viziune. „În ziua în care ne întoarcem din vacanță, aproape că vom fi uitat de tot acest episod”, a prezis vicepreședintele PPE, Siegfried Mureșan.
