Republica Moldova se pregătește să își actualizeze cadrul legislativ pentru situații de criză majoră. Un nou proiect de lege elaborat de Ministerul Apărării stabilește reguli clare pentru instituirea stării de asediu sau de război, prevăzând măsuri care pot afecta direct viața cotidiană: de la restricții de circulație și rechiziționarea bunurilor private (cu despăgubiri), până la suspendarea procedurilor electorale și obligația cetățenilor din diaspora, supuși mobilizării, de a se întoarce în țară.
Într-un context regional marcat de riscuri de securitate hibride și militare, Ministerul Apărării a inițiat modernizarea legislației din 2004 privind starea de asediu și starea de război. Proiectul conturează un mecanism precis de reacție a statului, încercând să găsească echilibrul fragil dintre necesitățile apărării naționale și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, transmite Omniapres.md.
1. Declanșarea mecanismului: Asediu vs. Război
Proiectul face o distincție clară între cele două regimuri:
- Starea de asediu poate fi declarată preventiv, în cazul unui pericol iminent de agresiune (militară sau hibridă).
- Starea de război se instituie în cazul unei agresiuni armate efective sau al declarării războiului de către un alt stat.
Decizia aparține, de regulă, Parlamentului, care trebuie să se pronunțe în maximum 24 de ore la propunerea Președintelui (după consultarea Consiliului Suprem de Securitate). În caz de atac iminent, Președintele poate emite un decret (contrasemnat de Premier), urmând ca Parlamentul să îl valideze ulterior. Durata stării de asediu este de maximum 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, în timp ce starea de război persistă cât timp există motivele care au determinat-o.
2. Mobilizare și Diaspora: Reguli stricte, dar țintite
Unul dintre cele mai sensibile capitole vizează cetățenii supuși mobilizării. După declararea acesteia:
- Rezerviștii nu pot părăsi localitatea de domiciliu sau reședință pentru mai mult de 12 ore fără o aprobare scrisă de la autoritatea militară teritorială.
- Cetățenii din străinătate care primesc ordin de chemare sau notificare sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară, contactând ambasadele sau consulatele pentru instrucțiuni.
Proiectul subliniază explicit că această obligație nu vizează automat întreaga diasporă, ci doar persoanele care se încadrează în contingentele de mobilizare.
3. Viața cotidiană: Restricții, raționalizare și rechiziții
Autoritățile ar putea implementa măsuri care să impacteze direct rutina cetățenilor, dar acestea nu sunt automate; ele trebuie stabilite prin acte legale distincte. Printre acestea se numără:
- Limitarea deplasărilor și introducerea unor reguli speciale la frontieră.
- Evacuarea populației din zonele periculoase.
- Raționalizarea consumului de alimente, medicamente sau energie.
- Rechiziționarea bunurilor private pentru necesitățile apărării. Proiectul garantează că acest lucru se va face cu despăgubiri și restituire în condițiile legii. De asemenea, companiile private ar putea fi obligate să execute prioritar comenzi pentru armată.
4. Stabilitate politică: Suspendarea alegerilor
Pentru a asigura continuitatea statului, proiectul interzice organizarea alegerilor și a referendumurilor pe durata regimului de criză (cu excepțiile permise expres de Constituție). Procedurile electorale deja începute ar fi suspendate.
Totodată, se garantează că Parlamentul nu poate fi dizolvat, iar prelungirea mandatelor deputaților și a Președintelui se va face strict în condițiile Constituției. Pentru a asigura funcționalitatea, Parlamentul ar putea ține ședințe prin mijloace electronice securizate.
5. Presă, Justiție și Garanții împotriva abuzurilor
Proiectul prevede reguli speciale pentru mass-media, limitând accesul în zonele operațiunilor militare și publicarea de informații care pot pune în pericol operațiunile sau persoanele implicate. Totuși, aceste restricții trebuie să fie justificate și proporționale, iar comunicatele oficiale de interes public vor fi difuzate prioritar.
Cel mai important aspect este menținerea statului de drept: persoanele afectate de decizii ilegale sau abuzive pot sesiza instanțele și Avocatul Poporului. Proiectul interzice explicit folosirea acestor regimuri pentru suprimarea drepturilor fundamentale sau pentru o preluare neconstituțională a puterii. Guvernul este obligat să raporteze Parlamentului la fiecare 30 de zile (în stare de asediu) sau 15 zile (în stare de război).
Concluzie: O necesitate a vremurilor
Ministerul Apărării motivează această inițiativă prin necesitatea adaptării legislației învechite din 2004 la noile realități ale războiului hibrid și ale amenințărilor asimetrice. Deși proiectul prevede măsuri dure, el încearcă să ofere un cadru predictibil și controlat democratic, evitând haosul instituțional în cazul unei crize majore.
