Irina Selevestru despre decizia Parlamentului European privind dreptul insolvenței: Modernizarea legislației Moldovei trebuie privită ca o reformă structurală pentru dezvoltarea economiei și a investițiilor
Irina Selevestru: Parlamentul European a adoptat Directivă privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului insolvenței. Ce înseamnă aceasta pentru R. Moldova?
Parlamentul European a adoptat la 10 martie 2026 poziția în prima lectură cu privire la propunerea de directivă privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului insolvenței: Texte adoptate – Armonizareaanumitoraspecte ale dreptuluiinsolvenței – Marți, 10 martie 2026 .
Doctorul în drept, Irina Selevestru, expert în insolvență, afirmă că prin această decizie Parlamentul a făcut pasul esențial, întrucât se ajunsese deja la un acord provizoriu cu Consiliul.
Următorul pas va fi probabil aprobarea formală de către Consiliu. Dacă acest lucru se face fără nicio modificare, procesul legislativ se va finaliza în primă lectură și vor urma doar etapele formale obișnuite (semnarea și publicarea în Jurnalul Oficial), spune expertul.
Irina Selevestru a analizat directiva si explică ce înseamnă acest lucru strategic pentru Republica Moldova:
Adoptarea poziției Parlamentului European în primă lectură asupra Directivei privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului insolvenței marchează un pas important în consolidarea cadrului european al insolvenței și în dezvoltarea Uniunii Piețelor de Capital. Directiva urmărește reducerea diferențelor dintre sistemele naționale de insolvență care afectează predictibilitatea recuperării creanțelor și descurajează investițiile transfrontaliere.
Pentru Republica Moldova, această evoluție nu este doar o reformă europeană tehnică. Ea indică direcția strategică a dreptului insolvenței în Europa și oferă repere importante pentru viitoarele reforme legislative.
1. Insolvența devine instrument de politică economică, nu doar procedură juridică
Noua directivă confirmă o schimbare fundamentală în abordarea europeană: insolvența nu mai este privită exclusiv ca o procedură de lichidare, ci ca un mecanism de protejare a valorii economice și a investițiilor.
Introducerea procedurilor de tip pre-pack reflectă această filozofie: salvarea afacerii și menținerea valorii economice sunt prioritare față de lichidarea tradițională.
Pentru Moldova, acest lucru sugerează necesitatea de a evolua de la un sistem orientat predominant spre lichidare și valorificare a bunurilor, către unul orientat spre continuarea activității economice și restructurare rapidă.
2. Predictibilitatea procedurilor devine factor-cheie pentru investiții
Diferențele majore dintre sistemele naționale de insolvență din Europa au fost identificate ca un obstacol pentru investițiile transfrontaliere și pentru funcționarea piețelor de capital.
Prin stabilirea unor reguli minime comune – în special privind:
Pentru Moldova, aceasta este o lecție strategică:un sistem de insolvență eficient nu este doar o chestiune juridică, ci un factor de competitivitate economică și de atractivitate pentru investitori.
3. Procedurile rapide devin standardul european
Un element central al directivei este accentul pus pe proceduri rapide și eficiente, în special prin mecanisme precum vânzarea accelerată a întreprinderilor (pre-pack sale).
Aceste instrumente sunt concepute pentru a evita pierderea valorii economice care apare atunci când procedurile de insolvență durează ani de zile.
Pentru Republica Moldova, unde procedurile pot fi uneori îndelungate și complexe, această tendință indică direcția reformelor necesare:
4. Insolvența devine o infrastructură a pieței de capital
Un mesaj important al directivei este că dreptul insolvenței nu mai este un domeniu izolat al dreptului comercial. El este considerat o componentă esențială a funcționării piețelor financiare și a sistemului investițional european.
Investitorii analizează întotdeauna:
„Prin urmare, reformele în domeniul insolvenței devin parte a politicilor economice și financiare europene. Pentru Moldova, aceasta înseamnă că modernizarea legislației insolvabilității trebuie privită nu doar ca o reformă juridică, ci ca o reformă structurală pentru dezvoltarea economiei și a investițiilor. Noua directivă europeană confirmă o tendință clară: sistemele moderne de insolvență trebuie să fie rapide, predictibile și orientate spre salvarea valorii economice. Pentru Republica Moldova, această evoluție oferă un reper important pentru viitoarele reforme legislative și pentru apropierea de standardele europene. Un sistem de insolvență eficient nu este doar un instrument juridic, ci o componentă esențială a stabilității economice și a încrederii investitorilor ”, concluzionează Irina Selevestru.
