Irina Vlah consideră că răspunsul Comisiei de la Veneţia poate clarifica situaţia legată de prevederile abuzive ale Legii privind partidele politice. De asemenea, aceasta va crea premise pentru restabilirea dreptăţii. Or, este absolut evident că Partidul Republican „Inima Moldovei” este victima unui abuz comis cu bună ştiinţă, mai susține Irina Vlah, preşedintele Partidului Republican „Inima Moldovei”, în cadrul unui interviu pentru Tribuna
T.: Doamna Vlah, partidul pe care-l conduceţi a anunţat recent că s-a adresat Comisiei de la Veneţia. Ce a stat la baza deciziei de a veni cu solicitarea respectivă?
I.V.: Noi am pornit de la prevederile abuzive ale Legii privind partidele politice, introduse cu doar câteva săptămâni înainte de startul oficial al perioadei electorale şi utilizate de guvernare împotriva oponenţilor politici, inclusiv împotriva formaţiunii pe care am onoarea să o conduc. La concret, am solicitat Comisiei de la Veneţia să verifice conformitatea cu standardele Consiliului Europei a prevederilor art. 21 din Legea privind partidele politice, în special în ceea ce ţine de posibilitatea limitării activităţii unui partid şi excluderea acestuia din cursa electorală pe baza unor suspiciuni, în absenţa unui act judecătoresc definitiv. De asemenea, am solicitat să fie verificată conformitatea cu standardele Consiliului Europei a prevederilor art. 11 alin. 7 din Legea privind partidele politice, care se referă la obligativitatea Agenţiei Servicii Publice de a prezenta, în decurs de 24 de ore de la solicitarea CEC, a listei partidelor care au dreptul să participe la alegeri şi precizează că partidele care nu au prezentat toate informaţiile solicitate nu vor avea dreptul de a participa la alegeri.
T.: Înţeleg că vă preocupă nu doar conformitatea noilor prevederi cu standardele Consiliului Europei, dar şi modalitate în care au fost operate respectivele modificări…
I.V.: Eu aş zice că, în egală măsură, ne preocupă perioada în care au fost operate modificările (potrivit standardelor Comisiei de la Veneţia, regulile de joc nu se schimbă în ultimul an până la alegeri), dar şi atitudinea pe care au manifestat-o ulterior unele structuri de stat în raport cu respectivele modificări. Legea privind partidele politice a fost modificată la data de 14 iunie 2025. Conform datelor oficiale, la 19 iunie 2025, Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia asupra acestei legi. Totuşi, aparent textul legii a fost tradus şi transmis Comisiei abia în noiembrie 2025, ceea ce ridică suspiciuni că expedierea traducerii a fost intenţionat tergiversată pentru a amâna examinarea legii de către Comisie până după alegeri.
Pe 28 octombrie 2025, Curtea Constituţională a solicitat, la rândul său, o opinie amicus curiae din partea Comisiei, însă doar pentru câteva articole – cele referitoare la succesiunea partidelor declarate neconstituţionale, la limitarea şi încetarea activităţii partidelor. Nici o autoritate a statului nu a informat Comisia de la Veneţia despre aplicarea abuzivă a legii în privinţa altor formaţiuni politice neadmise/eliminate din alegeri.
În prezent, se încearcă crearea unei aparenţe false potrivit căreia legea ar fi fost aplicată „cu bună-credinţă” şi doar împotriva unui partid declarat neconstituţional.
Această versiune contrazice rapoartele observatorilor internaţionali, care au semnalat grave deficienţe ale procesului electoral: modificarea tardivă a legislaţiei electorale; lipsa unui recurs efectiv; absenţa examinării proporționalităţii ingerinţei în dreptul de a alege şi de a fi ales.
T.: În această situaţie, ce aşteptări aveţi de la Comisia de la Veneţia?
I.V.: Noi considerăm că răspunsul Comisiei de la Veneţia poate clarifica situaţia legată de prevederile abuzive ale Legii privind partidele politice. De asemenea, aceasta va crea premise pentru restabilirea dreptăţii. Or, este absolut evident că Partidul Republican „Inima Moldovei” este victima unui abuz comis cu bună ştiinţă.
T.: Pe lângă adresarea către Comisia de la Veneţia, aţi expediat scrisori şi tuturor ambasadorilor acreditaţi la Chişinău. Care e miza acestor adresări?
I.V.: Voi aminti şi cu această ocazie, că, în scurt timp, Curtea de Apel urmează să se pronunţe pe marginea limitării activităţii Partidului Republican „Inima Moldovei”. Deoarece e vorba de un caz ieşit din comun, dar şi de un grav atentat asupra democraţiei, am solicitat corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova să monitorizeze situaţia din acest punct de vedere, informându-se din prima sursă.
De asemenea, le-am prezentat ambasadorilor o amplă trecere în revistă a celor întâmplate în ultimele luni în raport cu formaţiunea noastră şi care dovedesc că nu a existat nici temei legal pentru excluderea candidaţilor partidului din alegerile parlamentare şi nici temei legal pentru limitarea activităţii. Partidul Republican „Inima Moldovei” a fost scos din alegeri fără o decizie definitivă, în lipsa oricărui probatoriu; candidaţii au fost eliminaţi abuziv, fără vină şi fără apărare; nu a existat recurs efectiv, nici posibilitatea reală de contestare. Pe lângă excluderea candidaţilor noştri din alegeri, puterea încearcă să ne reducă la tăcere, insistând, prin intermediul Ministerului Justiţiei, ca activitatea noastră să fie limitată pe un termen de 12 luni. Chiar dacă, după cum am menţionat şi cu alte ocazii, pentru aceasta nu există nici un temei legal. Sper că judecătorii de la Curtea de Apel se vor conduce strict de argumente de ordin legal şi vor da dreptate Partidului Republican „Inima Moldovei”.
T.: În context, nu pot trece cu vederea nici alt demers internaţional al Dvs. – noua adresare către autorităţile canadiene…
I.V.: Acest nou demers a avut la bază răspunsul primit la adresarea mea către autorităţile canadiene din data de 10 septembrie 2025. După ce am examinat respectivul răspuns, am solicitat Canadei excluderea mea din lista persoanelor sancţionate, deoarece a devenit clar că nu au existat argumente pentru a fi sancţionată.
La concret, analizând răspunsul autorităţilor canadiene, m-am convins încă o dată că am avut dreptate atunci când am presupus din start că urmele vor duce la Chişinău. Autorităţile canadiene spun că au lucrat cu date deschise şi chiar au ataşat unele linkuri în acest sens. Nu vreau să dau denumiri de site-uri (cel puţin nu la această etapă), dar ţin, totuşi, să precizez că e vorba de site-uri dubioase din Republica Moldova, despre care se ştie că fac partizanat politic. Am menţionat acest lucru în noua mea adresare către autorităţile canadiene şi am adus argumente că informaţiile denigratoare în adresa mea nu corespund realităţii, iar unele, în genere, nu au nici o relevanţă în contextul deciziei adoptate în raport cu mine.
De asemenea, am atras atenţia autorităţilor canadiene că decizia de a fi inclusă în lista de sancţiuni a fost folosită ulterior de oponenţii mei politici de la Chişinău pentru a mă persecuta. De aceea, le-am cerut să repare nedreptatea ce s-a comis în raport cu mine, prin excluderea mea din lista persoanelor sancţionate.
T.: Doamna Vlah, vă voi întreba direct: Ce aşteptaţi de la toate aceste demersuri – către corpul diplomatic, către Comisia de la Veneţia, către autorităţile canadiene?
I.V.: Eu şi colegii mei nu vrem nimic altceva decât să ni se facă dreptate, să se repare acea mare nedreptate care s-a comis în raport cu noi. Şi dacă de la autorităţile canadiene şi de la Comisia de la Veneţia aşteptăm anumite decizii, atunci de la reprezentanţii corpului diplomatic – să monitorizeze situaţia creată şi să se expună, dacă vor considera necesar, în limita competenţelor pe care le au. Pentru că democraţia e valoarea noastră supremă şi nu trebuie să admitem ca ea să fie sacrificată în cadrul jocurilor politice care se fac.
