Finlanda este pentru al nouălea an consecutiv cea mai fericită ţară din lume, conform unui raport al ONU. România a progresat cu un loc, clasându-se pe 34. Raportul evidenţiază legătura dintre utilizarea intensivă a reţelelor sociale şi scăderea bunăstării tinerilor, mai ales în ţări precum SUA sau Australia. Bunăstarea este măsurată pe baza factorilor precum PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, libertatea, sănătatea şi percepţia asupra corupţiei. Afganistan a ocupat ultimul loc în clasament.
Utilizarea intensivă a reţelelor sociale afectează negativ bunăstarea tinerilor la nivel mondial, subliniază raportul anual privind fericirea publicat joi sub egida ONU, în care Finlanda ocupă primul loc pentru al nouălea an consecutiv. România a urcat un loc în top, faţă de 2025, clasându-se pe 34 din aproape 150 de ţări.
Raportul, publicat anual în preajma Zilei Internaţionale a Fericirii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, clasifică peste 140 de ţări pe baza modului în care oamenii îşi evaluează propriile vieţi. Datele provin în principal din sondajul Gallup World Poll, cercetătorii analizând, de asemenea, factori precum sprijinul social, speranţa de viaţă sănătoasă, libertatea, generozitatea şi percepţia asupra corupţiei.
Legătura dintre utilizarea reţelelor sociale şi bunăstarea este evidenţiată în acest raport într-un moment în care multe ţări iau în considerare impunerea de restricţii asupra utilizării reţelelor sociale de către tineri.
„Scăderi spectaculoase” ale nivelului de fericire au fost înregistrate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, „în special în rândul fetelor”, indică raportul citat de News.ro.
În schimb, în alte regiuni ale lumii se observă o creştere a nivelului mediu de fericire declarat în rândul tinerilor.
„Majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiţi astăzi decât acum 20 de ani, iar aceasta este o tendinţă care merită atenţia noastră”, a declarat într-un comunicat Jon Clifton, director general al Gallup, care a contribuit la elaborarea raportului.
Acesta subliniază că impactul utilizării reţelelor sociale asupra stării de bine este „complex”.
Printre factorii care influenţează acest aspect se numără timpul petrecut pe platforme, tipul platformei, modul în care aceasta este utilizată, precum şi factori demografici precum sexul şi statutul socio-economic.
„O utilizare intensivă este asociată cu un nivel de bunăstare semnificativ mai scăzut, dar cei care se îndepărtează în mod deliberat de reţelele sociale par, de asemenea, să piardă anumite efecte pozitive”, explică Jan-Emmanuel De Neve, unul dintre autorii raportului, profesor de economie la Universitatea Oxford şi director al Centrului de Cercetare privind Bunăstarea al acesteia.
Dintre cele 147 de ţări incluse în raport, cele mai scăzute niveluri de satisfacţie faţă de viaţă au fost înregistrate în Afganistan, unde liderii talibani, reveniţi la putere în 2021, sunt acuzaţi de încălcări ale drepturilor omului şi de maltratarea femeilor.
Calculat pe o medie de trei ani, indicele fericirii ia în considerare şase factori, printre care PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă în condiţii bune de sănătate, sprijinul social, libertatea de a face alegeri de viaţă, generozitatea şi percepţia corupţiei.
Ţările nordice continuă să domine fruntea clasamentului, Islanda, Danemarca, Suedia şi Norvegia alăturându-se Finlandei pentru a ocupa cinci dintre primele şase locuri în acest an.
Costa Rica se clasează pe locul patru, intrând pentru prima dată în top 5 şi obţinând cea mai bună clasare atinsă vreodată de o ţară din America Latină. Franţa se situează pe locul 35 (33 în 2025).
Pentru prima dată, nicio ţară anglofonă nu figurează în top 10 de la prima publicare a raportului în 2012.
Finlanda şi-a păstrat primul loc cu un scor de 7,764 din 10.
Pentru Juho Saari, profesor de politică socială şi sănătate la Universitatea din Tampere, Finlanda se confruntă în continuare cu provocări, în special o rată record a şomajului şi reduceri semnificative ale prestaţiilor sociale.
„În ciuda tuturor acestor lucruri, suntem fericiţi”, a declarat el pentru AFP.
„Acest lucru ne arată că politica nu are o importanţă atât de mare”, a adăugat el, explicând că viaţa privată a oamenilor este un factor determinant.
Renumită pentru miile sale de lacuri, cultura saunei şi sistemul său de protecţie socială foarte dezvoltat, ţara cu 5,6 milioane de locuitori se bucură de un nivel ridicat de încredere în autorităţi şi de un nivel scăzut de inegalitate.
„Avem o natură nealterată, iar pacea şi liniştea care domnesc aici sunt probabil principalul nostru atu care explică de ce se trăieşte atât de bine aici”, spune Karolina Iissalo, în vârstă de 30 de ani, pe care am întâlnit-o în timp ce îşi sărbătorea ziua de naştere într-o saună publică din centrul oraşului Helsinki.
