Primăria Chișinău a prezentat la o conferință științifică internațională rezultatele unui program amplu de arheologie urbană derulat în ultimii ani – zece situri cercetate, de la fosta casă a mitropolitului Bănulescu-Bodoni până la un tumul din sectorul Botanica, și primul Cadastru Arheologic digital al capitalei. Primarul General Ion Ceban a declarat că acum cinci ani subiectul nici nu era pus în discuție.
Municipiul Chișinău dispune pentru prima dată de un program sistematic de cercetare a patrimoniului arheologic, finanțat de Primărie și realizat de echipa de arheologi a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, condusă de prof. univ. dr. hab. Sergiu Musteață. Rezultatele au fost prezentate la conferința științifică internațională „Arheologie urbană – cercetare, protejare și promovare.”
Zece situri cercetate în inima orașului
Cercetările arheologice au vizat locații de importanță istorică majoră pentru capitală, printre care fosta casă a mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni de pe str. Grigore Vieru, Biserica Sf. Constantin și Elena din Visterniceni, Soborul Vechi din centrul istoric, zona Turnului de Apă, Piața Veche – fostul teren al Maternității nr. 2, Seliștea tătărască, Biserica Mazarache, Biserica Buna Vestire, Tumulul din sectorul Botanica și Așezarea culturii Chișinău–Corlăteni. Mai multe dintre aceste situri au fost amenajate ca locații turistice.
Primul Cadastru Arheologic digital
În premieră pentru municipiu, a fost creat un Cadastru Arheologic digital – o bază de date geospațială modernă care include situri arheologice identificate, documentate și cartate pe teritoriul Chișinăului.
Obiective: turism, educație, identitate
Primarul General Ion Ceban a declarat că scopul acestor proiecte este integrarea patrimoniului arheologic în dezvoltarea urbană, consolidarea identității istorice a orașului și stimularea interesului cetățenilor pentru conservarea patrimoniului cultural. „Noi am început să punem în valoare istoria noastră și ne dorim ca aceasta să devină o atracție turistică, dar și o bază educațională pentru elevii noștri”, a afirmat Ceban, adăugând că „alte țări au deja progrese foarte mari la acest capitol.”
