O serie de incidente grave, atribuite Rusiei, au pus Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană în fața unei dileme strategice majore. De la o dronă care a lovit un tren la granița polono-ucraineană, până la explozii suspecte la depozite de muniție din Bulgaria, Europa se confruntă cu o escaladare a războiului hibrid. În acest context, diplomații NATO au început să discute, deocamdată neoficial, o temă considerată până recent un tabu: dacă o acumulare de atacuri subconvenționale ar putea atinge pragul care să justifice invocarea clauzei de apărare colectivă, Articolul 5.
Escaladarea incidentelor: De la Leipzig la granița Poloniei
Tensiunea a atins cote noi în acest weekend, când o dronă rusă a lovit un tren în apropierea frontierei dintre Polonia și Ucraina, la scurt timp după ce oficiali occidentali de rang înalt au tranzitat zona. Acest eveniment se adaugă altor incidente recente, precum tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig (Germania) și cele două explozii de la depozite de arme din Bulgaria, care au declanșat anchete imediate.
„Am avut noroc”: Avertismentele din culisele NATO
Deocamdată, strategia oficială a NATO rămâne una de „păstrare a calmului” și continuare a sprijinului pentru Ucraina. Cu toate acestea, în culise, tonul este mult mai alert. „Serviciile secrete au făcut o treabă bună până acum, dar am avut noroc – nu au existat incidente majore. Dacă nu acționăm, lucrurile s-ar putea înrăutăți mult”, a avertizat un înalt oficial european din domeniul apărării, subliniind riscul iminent al unui atac reușit, soldat cu victime.
Dezbaterea tabu: Pragul Articolului 5
În cadrul Alianței, aliații explorează posibilitatea de a stabili dacă o serie cumulativă de atacuri hibride ar putea declanșa mecanismul de apărare colectivă. Clarificarea acestei limite ar trimite un avertisment ferm Moscovei și ar demonstra o opoziție unitară.
Totuși, nu există un consens. „Ne-am gândit să invocăm Articolul 5, dar nu vrem să escaladăm situația”, a declarat un diplomat din Europa de Est. Acesta a adăugat că o astfel de mișcare ar putea expune lipsa de unitate a Alianței, mai ales în contextul ezitărilor repetate ale administrației americane (sub președintele Donald Trump) privind angajamentele de apărare colectivă, riscând să ofere Moscovei un avantaj psihologic.
Răspunsul fragmentat al Uniunii Europene
Pe frontul UE, reacția rămâne divizată. Deși se așteaptă ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să pună accent pe amenințările hibride în discursul său anual, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas, să pregătească noi sancțiuni (vizând 1.600 de entități), unitatea blocului este sub semnul întrebării. Recent, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile existente împotriva a aproximativ 3.000 de persoane și companii rusești, din lipsă de unanimitate.
Presiunea statelor baltice: „Încetați cu non-măsurile”
Această prudență a stârnit critici dure din partea statelor din flancul estic. Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a cerut măsuri concrete și disuasive, precum închiderea Mării Baltice pentru „flota-fantomă” ilicită a Rusiei, dublarea capacității de producție a dronelor pentru Ucraina sau chiar atacuri cibernetice menite să întrerupă alimentarea cu energie a Moscovei.
„Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că acesta ne va proteja de orice contraacțiune. Încetați cu aceste «non-măsuri», pentru că ele nu fac decât să-l invite pe Putin să escaladeze conflictul”, a avertizat Landsbergis.
Experții în securitate avertizează că inerția instituțională dintre NATO și UE este exact ceea ce exploatează Kremlinul. „Dacă un incident grav de sabotaj nu este urmat de un răspuns clar, acest lucru ar submina fundamental credibilitatea alianței”, a subliniat Gerlinde Niehus, fostă funcționară de lungă durată a NATO. Pentru Europa, timpul pentru a trece de la retorică la „pachete de răspuns” predefinite se scurge rapid.
