Deputatul PAS, Marcel Spatari, a stârnit o nouă controversă în spațiul public, justificând necesitatea majorării drastice a salariilor demnitarilor de rang înalt prin prisma securității naționale. Potrivit acestuia, remunerarea insuficientă a oficialilor ar crea un risc major de corupție și influență externă, avertizând că „dacă nu o să-i plătească poporul, o să-i plătească alte țări”. Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Finanțelor a propus o nouă grilă de salarizare care ar putea dubla sau chiar tripla veniturile unor funcții cheie, inclusiv ale președintei Maia Sandu și ale deputaților.
Dezbaterea privind salarizarea funcționarilor publici a ieșit din zona tehnică și a intrat în cea a încrederii publice, după ce un reprezentant al majorității parlamentare a legat direct salariile mari de loialitatea față de stat.
Argumentul „securității naționale” prin portofel
În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea, Marcel Spatari a conturat o teorie care plasează salariile mari ca pe un mecanism de apărare a statului. Parlamentarul a subliniat că persoanele care ocupă funcții de răspundere și care trebuie să gestioneze „întrebări grele despre deficit și bugete” nu pot fi lăsate vulnerabile din punct de vedere financiar.
„Vreau să vă spun așa: dacă nu o să ne plătim noi demnitarii și oamenii cu răspundere… dacă nu o să-i plătească poporul, o să se găsească cine să-i plătească. Și o să îndeplinească sarcinile altor țări și altor interese”, a afirmat Spatari, sugerând că independența decizională a oficialilor este direct proporțională cu nivelul lor de trai.
Cifrele care șochează: Dublări și triplări de venituri
Această justificare teoretică se lovește însă de cifre concrete, prezentate recent de ministrul Finanțelor, Victoria Belous, care arată o creștere exponențială a veniturilor la vârful statului. Potrivit modificărilor propuse la Legea salarizării, bazate pe criteriul „responsabilității postului”:
- Deputații ar urma să beneficieze de o majorare de peste 100%, salariul lunar urmând să crească de la circa 20.800 de lei la aproximativ 45.900 de lei.
- Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar putea vedea o creștere și mai spectaculoasă, salariul brut lunar urmând să sară de la 22.300 de lei la 55.000 de lei (o majorare de aproape 150%).
Ierarhia instituțională, invocată ca scut
Pentru a tempera criticile, Spatari a invocat principiul ierarhiei instituționale, considerând normal ca remunerarea să reflecte nivelul de decizie și presiunea asociată funcției.
„Este vorba despre o ierarhie în stat. Și mi se pare normal ca salariul unui ministru să fie mai mare decât salariul unui secretar de stat, salariul unui deputat să fie mai mare decât salariul unui consultant principal din Parlament”, a explicat deputatul PAS.
Percepția publică vs. Teoria administrativă
Deși argumentul prevenirii corupției prin salarii competitive (cunoscut în teoria administrației publice ca „eficiența salariilor”) este unul valid, aplicarea lui într-un context de deficit bugetar de 6%, inflație persistentă și presiune fiscală pe cetățenii de rând riscă să genereze un val masiv de indignare.
Criticii acestor măsuri atrag atenția că majorările nu trebuie să fie un scop în sine, ci trebuie corelate strict cu performanța, transparența și, mai ales, cu capacitatea statului de a oferi servicii publice de calitate. În ochii opiniei publice, este dificil de acceptat o explozie a veniturilor demnitarilor în timp ce se discută despre tăieri de cheltuieli sau impozitarea mai agresivă a cetățeanului obișnuit.
Un test al încrederii
Dezbaterea privind salarizarea demnitarilor a devenit un test de rezistență pentru narativa guvernării. În timp ce oficialii PAS încearcă să vândă ideea „securității naționale prin salarii corecte”, opoziția și societatea civilă vor privi aceste cifre astronomice prin prisma austerității impuse restului populației. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va vota aceste modificări în forma propusă sau dacă presiunea publică va forța o recalibrare a grilei.
