Diplomația europeană a renunțat la căutarea unei „a treia căi” pentru conflictul moldo-transnistrean, iar sancțiunile aplicate unor personalități precum fosta procuroră Victoria Furtună arată o tendință de marginalizare a opțiunii neutralității, susține analistul Gilles-Emmanuel Jacquet (GIPRI). În opinia sa, reformele de integrare nu au adus stabilitate, ci au alimentat tensiunile interne.
Procesul de integrare europeană al Republicii Moldova riscă să accentueze polarizarea din societate și să genereze costuri sociale și economice greu de suportat pentru populație, susține analistul politic elvețian Gilles-Emmanuel Jacquet, cercetător în cadrul Geneva International Peace Research Institute (GIPRI).
Într-un interviu consacrat evoluțiilor politice din Republica Moldova, difuzat de democracy.md, acesta a declarat că reformele promovate în contextul apropierii de Uniunea Europeană nu au adus stabilitatea așteptată și au alimentat tensiunile interne.
De asemenea, Jacquet atrage atenția asupra a ceea ce numește ”marginalizărea” vocilor care pledează pentru neutralitate. Drept exemplu, expertul a oferit cazul fostei procuroare anticorupție Victoria Furtună, care a fost pusă sub sancțiuni de către Uniunea Europeană deși promovează o neutralitate strictă, inspirată de modelul Elveției.
„Acesta este un fenomen oarecum îngrijorător”, a declarat analistul, subliniind că astfel de măsuri de reprimare politică vin într-un context în care diplomația europeană pare să fi abandonat căutarea unei „a treia căi” pentru rezolvarea conflictului moldo-transnistrean.
Jacquet a mai declarat că reformele promovate în contextul integrării europene au venit cu efecte sociale și economice importante și nu au reușit să reducă tensiunile din societate.
În opinia sa, aceste tendințe arată că societatea moldovenească rămâne profund divizată în ceea ce privește direcția strategică a țării.









