Fostul viceprim-ministru pentru reintegrare, Victor Osipov, prin intermediul avocaților săi, anunță că Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, i-a prelungit mandatul de arest preventiv cu încă 30 de zile – al treilea termen consecutiv. Osipov susține că acuzarea folosește același „demers copy-paste” și aceleași probe reciclate, iar judecătorul de instrucție Ion Dadu, pe care l-a recuzat, a respins cererea. De asemenea, fostul oficial afirmă că a observat în incinta instanței persoane asemănătoare unor „agenți sub acoperire”.
„Al treilea cerc” de arest preventiv
Victor Osipov, ex-viceprim-ministru pentru reintegrare, se află în arest din 24 martie 2026. La 21 mai 2026, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) i-a prelungit mandatul cu încă 30 de zile. Fostul oficial califică această măsură drept „absolut neîntemeiată” și o numește, în limbaj jurnalistic, „al treilea cerc”.
„La bază este pus același ‘demers’ copy-paste al procurorului și sunt ‘reciclate’ aceleași probe anexate la demersurile anterioare”, declară Osipov într-o declarație de presă transmisă prin avocați.
El precizează că a depus recurs la Curtea de Apel Centru, care urmează să fie examinat în curând.
Susținere publică: apel al notorietăților și petiție online
Osipov menționează că zeci de personalități publice au lansat un apel prin care cer ca el să fie anchetat în stare de libertate, iar sute de oameni au semnat o petiție online cu aceeași revendicare. El le mulțumește susținătorilor, subliniind că acest sprijin este important pentru caracterizarea persoanei – un criteriu care, în mod normal, ar trebui luat în considerare într-un proces echitabil.
Probele apărării: documente din 2014, faxogramă din 2015 și proiect de abrogare
Partea apărării a depus la dosar mai multe documente pentru a demonstra că tema magazinelor duty-free pe segmentul transnistrean de frontieră era analizată de instituțiile statului încă din noiembrie 2014.
Osipov susține că, atunci când a revenit în Guvern, a preluat definitivarea normelor speciale de licențiere și le-a prezentat în ședința Cabinetului de Miniștri – o acțiune pe care o descrie drept „regulamentară, fără nicio influență din afară”. Decizia, spune el, a aparținut Guvernului și Parlamentului, ceea ce exclude posibilitatea unui abuz de serviciu.
Ulterior, în septembrie 2015, la trei luni de la semnalarea unor activități de contrabandă, Osipov spune că a cerut organelor abilitate investigarea și sancționarea lor printr-o faxogramă, pe care a prezentat-o instanțelor. Pentru a elimina orice risc, el a elaborat, a trecut prin Guvern și a înaintat Parlamentului un proiect de abrogare a cadrului legal respectiv.
„Toate aceste acte le-am pus la dispoziția justiției, dar ea rămâne în continuare oarbă”, afirmă fostul vicepremier.
Acuzații la adresa procurorului și a judecătorului
Osipov critică dur conduita procurorului de caz, Alexandru Zgureanu, pe care l-a recuzat pe 19 mai 2026, invocând articole din Codul de Procedură Penală și din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. El susține că procurorul ignoră obligația de a stabili adevărul și aplică măsura arestului în mod voluntarist și arbitrar.
De asemenea, pe 21 mai 2026, Osipov a solicitat recuzarea judecătorului de instrucție Ion Dadu, invocând „conținutul contradictoriu al încheierilor sale anterioare” și lipsa de încredere. Unul dintre motive invocate este că același judecător ar fi creat premisele pentru evadarea a trei milițieni separatiști pe 7 martie 2025. Recuzarea a fost respinsă, iar judecătorul Dadu i-a aplicat al treilea termen de arest preventiv.
Observație dezgustătoare: agenți sub acoperire în instanță
Fostul oficial face o dezvăluire surprinzătoare: în ziua procesului, pe coridoarele judecătoriei, el spune că a detectat persoane care păreau a fi „agenți sub acoperire”. Aceștia i-ar fi urmărit pe ascuns, i-ar fi însoțit la deplasările dintre birourile judecătorilor și ar fi notat schimbul de replici, relatând la telefon.
„În cele mai cunoscute tradiții ale unui stat securisto-polițienesc”, notează Osipov, adăugând că agenții „vor trebui înlocuiți, căci s-au cam deconspirat”.
El consideră că aceste acțiuni speciale, la fel ca arestul preventiv, sunt metode de intimidare, dar asigură că nu funcționează în privința sa: „Voi continua să-mi apăr nevinovăția”.
