Primarul orașului Rîșcani, Victor Bogatico, ales din partea Partidului Nostru, și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), cere mai multă transparență și claritate din partea Guvernului în procesul de reformă administrativ-teritorială.
Victor Bogatico a declarat într-un interviu audio recent că autoritățile locale nu au primit până acum niciun document concret sau program oficial privind reforma administrației publice locale.
„Vrem deschidere și claritate. Să înțelegem și noi cum va fi această reformă. Deocamdată sunt doar vorbe despre necesitatea ei — și, desigur, noi recunoaștem că reforma administrativă este necesară — dar nu știm concret cum se va face. Cum va avea loc amalgamarea satelor? Ce se va întâmpla cu consiliile raionale și cu aparatele președinților de raioane? Noi vrem claritate în privința acestor aspecte”, a spus edilul.
Totodată, Bogatico a criticat actualul sistem de repartizare a veniturilor, afirmând că jumătate din impozitul pe venit al persoanelor fizice colectat în oraș merge către consiliul raional.
„Jumătate din impozitul pe venit al persoanelor fizice îl transferăm către consiliul raional. Astfel, primăria orașului Rîșcani transferă anual aproximativ 12 milioane de lei către consiliul raional, fără a primi nimic înapoi. Bugetul total al primăriei este de circa 50 de milioane de lei, iar sursele pe care le administrăm direct pentru oraș, în afara cheltuielilor pentru grădinițe, se ridică la aproximativ 20–30 de milioane. Dacă am putea păstra și acele 10–12 milioane de lei în fiecare an, ar fi un sprijin foarte important pentru dezvoltarea orașului.”
Primarul de Rîșcani a menționat că nu este speriat de ideea ca orașele să capete mai multe atribuții în contextul reformei.
„Noi și acum gestionăm tot: apa, canalizarea, transportul urban, gunoiștile. Orașele deja funcționează ca niște municipii”, a explicat el.
De asemenea, Bogatico consideră că digitalizarea administrației publice este esențială pentru eliminarea birocrației și eficientizarea activității primăriilor.
De menționat că, în iulie 2023, a fost adoptată Legea cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, care stabilește modul în care se pot uni primăriile, cine aprobă și coordonează procesul și cum sprijină statul această reformă. Procesul de amalgamare voluntară face parte din strategia națională de reformă administrativ-teritorială și de optimizare a guvernanței locale. Totuși, pentru mulți primari și locuitori, noțiunile și procedurile prevăzute de lege au rămas dificil de înțeles, mai ales în lipsa unor explicații clare și accesibile din partea autorităților centrale.
