Contextul geopolitic, dar și gradul redus de umplere a depozitelor autohtone și europene, cel mai mic din ultimii 5 ani, pun presiune pe prețurile gazelor, ceea ce va conduce la o majorare în această iarnă a facturilor tuturor consumatorilor, fie casnici, fie non-casnici, dar și a celor la încălzire.
Gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este în prezent de 36,7%, cel mai redus din ultimii ani, situându-se sub cel din 2022, când a început războiul din Ucraina, conform analizei Profit.ro, ce ține de situația din România.
România stă și mai prost, cu un grad de umplere a depozitelor de 33,5%, cu peste 3 puncte procentuale sub cel mediu UE.
Pe 20 mai, România avea înmagazinați 11,3 TWh, un nivel mai redus fiind înregistrat în ultimii 5 ani doar în mai 2022 (după începerea războiului din Ucraina), când în facilitățile de depozitare autohtone se aflai 9,16 TWh.
Comparativ, pe 20 mai 2023, România avea depozitați 17,9 TWh (52,7% din capacitatea totală), la aceeași dată a lui 2024 21,2 TWh (62,5%), iar în 2025 13,3 TWh (39,2% din capacitatea totală).
Prețul spot al gazelor pe piața liberă la începutul lunii mai a ultimilor 6 ani
Lună – Preț spot (lei/MWh)
mai 2026 – 260
mai 2025 – 190
mai 2024 – 130
mai 2023 – 170
mai 2022 – 450
Cu alte cuvinte, nu numai oferta (prin indisponibilizarea unor volume din Orientul Mijlociu și Rusia), dar și cererea va pune presiune pe prețuri în acest an, pe lângă acoperirea consumului curent, companiile europene, inclusiv cele autohtone, fiind nevoite să cumpere volume suplimentare pentru a acoperi deficitul de înmagazinare față de anii precedenți.
Alternativa: să intre în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și să se roage la o iarnă mai prietenoasă decât ultima.
Prețurile spot din prezent sunt deja cu 70 de lei peste cele din aceeași perioadă a anului trecut și duble față de cele din mai 2024.
În pofida gradului mai redus de umplere a depozitelor comparativ cu media europeană, România are avantajul că este cel mai mare producător de gaze din UE, ceea ce îi ușurează sarcina.
Însă producția internă anuală nu acoperă consumul intern (de-abia din 2027, când va începe producția în Neptun Deep, România va deveni exportator net de gaz), ceea ce importul de gaz o necesitate.
De exemplu, miercurea trecută, România importa 9,5 milioane mc de gaze și exporta 9 milioane (2,2 milioane către Republica Moldova și 6,8 milioane către Ungaria), ceea ce înseamnă că diferența de 0,5 milioane mc se alătură execedentului din producția internă și este injectată în depozite.
Tot atunci, în facilitățile de înmagazinare autohtone erau injectați 10,9 milioane mc.
În plus, prețul de pe BRM îl urmează, cum este firesc ca urmare a faptului că UE este o piață unică, pe cel de pe celelalte piețe europene, cu un discount, reprezentat, în mare parte, de tarifele de transport mai reduse.
Citește mai mult pe Profit.ro
