Armata ia în calcul mărirea dispozitivelor de militari și tehnică antiaeriană la granița cu Ucraina, în zona Dobrogei, pentru că, după cum anunță ministrul Apărării, Radu Miruță, deși desfășurarea de forțe a Armatei este de amploare, unele drone nu sunt depistate de radare și ajung să se prăbușească pe teritoriul național.
Într-un interviu la Digi24, ministrul Apărării a spus că nicio țară nu poate reduce la zero riscul unui atac cu drone și că, în România, există posibilitatea ca unul dintre aparatele de zbor rusești să ajungă în zonele locuite. Acest risc, însă, este unul mic, spune oficialul.
„Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României”
Într-un interviu acordat la 24 de ore de la ultima alertă de drone, Radu Miruță a declarat că Armata Română mărește treptat dispozitivul de apărare antiaeriană de lângă Ucraina. Este vorba despre câteva zeci de cadre militare, radare și sisteme GEPARD, care pot ținti și lovi aparatele de zbor ale Kremlinului, potrivit Digi24.
„Mărim dispozitivul din zonă. Și cu personal, și cu tehnică. Mutarea dispozitivului existent acolo unde analiza strategică spune că crește riscul. Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României, pentru că un risc este dacă scapă o dronă și explodează în stuful din Deltă și alt risc este dacă scapă o dronă în mijlocul unui sat. Pentru ca lucrurile acestea să aibă șanse mai mari să se întâmple în stuf și în zone nelocuite, și nu pe acoperișul caselor, Armata Română face niște eforturi.”, a spus Miruță.
„Vă spun foarte deschis: cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Întrebarea este: poți tu garanta că nu va fi? Nu! Se lucrează cu probabilități și cu capacitățile avute la dispoziție”, a declarat Radu Miruță.
Ultimul incident cu o dronă căzută pe teritoriul României a avut loc la finalul săptămânii trecute. Armata a fost alertată de ISU Vrancea că o posibilă dronă s-a prăbușit într-o curte din localitatea Tănăsoaia, județul Vrancea. Localitatea Tănăsoaia se află la aproximativ 50 de kilometri de granița României cu Republica Moldova, precum și peste 90 de km de granița cu Ucraina. Aparatul de zbor nu a fost detectat de radarele Armatei, astfel că, momentan, autoritățile nu știu când s-a prăbușit drona.
De ce nu se „văd” pe tradar toate dronele rusești care ajung în România
„Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone, în anumite zone, nu pot fi văzute pe radar și trebuie să spunem asta clar. Nu este o situație doar în România, se întâmplă peste tot. Dronele acestea, care sunt făcute din spumă sau carton, nu au suprafață de reflexie, adică unda generată de radar se absoarbe și nu se mai întoarce”, spune ministrul Apărării.
El mai explică și că detecția unor drone care zboară foarte jos ține și de zonele de relief.
„Ca să poți prinde un obiect zburător, trimiți un fascicul care se lovește de ceva și apoi se întoarce. România are un relief care nu este neapărat plan. Pe Marea Neagră se vede absolut tot. În zona Insulei Șerpilor vedem toate dronele care vin spre Ucraina. În funcție de relief, la anumite înălțimi, aceste obiecte sunt mai puțin vizibile sau deloc vizibile.
Faptul că știri de acest tip nu apar în fiecare zi se datorează faptului că Armata își face foarte bine treaba. Eu am un telefon operativ pe care primesc alerte aeriene de câteva ori pe noapte. Pentru unele dintre ele se ia decizia ridicării avioanelor F-16 de vânătoare, pentru altele sunt angrenate sistemele de la sol care opresc sau descurajează aceste amenințări. Dacă nu ar exista ceea ce Armata Română face, ați vedea știri în fiecare zi cu drone”, spune ministrul Apărării.
De la începerea agresiunii Federației Rusiei împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 atacuri cu drone în proximitatea frontierei României, potrivit MApN.
