Specialiștii ucraineni nu s-au deplasat pentru a verifica ruptura produsă la linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, invocând alerta aeriană din regiune, după ce infrastructura ar fi fost vizată de drone. Autoritățile de la Chișinău caută soluții alternative pentru alimentarea cu energie electrică, în contextul riscurilor tot mai mari la adresa securității energetice.
Declarațiile au fost făcute de Corina Popescu, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, care a explicat că linia afectată reprezintă singura legătură directă cu România, iar o parte a infrastructurii traversează teritoriul Ucrainei.
Potrivit acesteia, directorul general al întreprinderii a informat conducerea că echipele ucrainene au refuzat să meargă la fața locului din cauza alertei aeriene și a necesității de a se adăposti. „Este o situație dificilă și stresantă pentru cei care lucrează în teren. Trebuie să înțelegem poziția lor și să identificăm alte surse alternative de alimentare”, a subliniat Popescu.
Risc real de blackout
Șefa Moldelectrica avertizează că riscul unui blackout nu este unul teoretic, ci concret, mai ales într-un context regional marcat de război și instabilitate. În opinia sa, marile avarii din sistemele energetice moderne nu mai pot fi explicate doar prin supraîncărcare, ci printr-un cumul de factori tehnici, operaționali și geopolitici.
Corina Popescu atrage atenția că integrarea accelerată a surselor regenerabile, fără investiții suficiente în capacități de echilibrare, stocare și automatizare, poate genera vulnerabilități suplimentare. „Crizele în energie nu se gestionează în momentul în care izbucnesc, ci prin investiții și scenarii pregătite din timp”, a punctat aceasta.
Republica Moldova, un sistem mic și expus
Republica Moldova rămâne una dintre cele mai vulnerabile țări din regiune din punct de vedere energetic, cu resurse interne limitate și cu o dependență ridicată de interconectările externe. În prezent, sistemul moldovenesc se bazează pe relațiile cu România și Ucraina, iar orice perturbare poate avea efecte imediate.
În acest context, ajutorul de avarie oferit de România reprezintă un mecanism esențial pentru prevenirea prăbușirii sistemului, explică Popescu. Ea respinge însă ideea unor livrări preferențiale netransparente, precizând că energia a fost achiziționată, în mare parte, la prețuri de piață.
Accelerarea desprinderii de sistemul rusesc
Războiul din Ucraina a grăbit sincronizarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și Ucrainei cu rețeaua europeană, un proces care, în mod normal, ar fi durat mai mult. Potrivit Corinei Popescu, această decuplare de sistemul rusesc a fost un pas strategic esențial pentru consolidarea independenței energetice.
Pe termen mediu, planul Moldelectrica vizează extinderea interconectărilor cu România, dezvoltarea de noi capacități de producție și investiții în flexibilitate și securitate cibernetică. Autoritățile mizează pe aprobarea și implementarea unui plan de dezvoltare pe 10 ani, care să reducă expunerea la șocuri externe.
Mesajul transmis de conducerea Moldelectrica este unul clar: într-un context regional instabil, securitatea energetică a Republicii Moldova nu mai este doar o problemă tehnică, ci una de siguranță economică și strategică.
