Liderul opoziţiei georgiene, Nika Melia, a devenit cea mai recentă figură a opoziţiei care a fost trimisă la închisoare în această săptămână, în cadrul unei represiuni descrise de observatori drept un atac fără precedent la adresa democraţiei din ţară.
Statul din Caucazul de Sud a fost marcat de luni de turbulenţe politice de când guvernul a oprit procesul de aderare la UE în urma unor alegeri contestate, relatează BBC.
Şase politicieni proeminenţi au fost condamnaţi la închisoare, iar alţi doi sunt în arest preventiv, astfel încât majoritatea liderilor opoziţiei pro-occidentale se află acum în spatele gratiilor.
Vineri, Nika Melia, unul dintre liderii Coaliţiei pentru schimbare, a fost condamnat la opt luni de închisoare de un tribunal din Tbilisi, iar fostul deputat de opoziţie Givi Targamadze a primit şapte luni.
Amploarea şi rapiditatea represiunii au fost un şoc, iar Nika Melia a acuzat guvernul că încearcă să frângă curajul georgienilor.
Toţi politicienii închişi au fost condamnaţi pentru refuzul de a depune mărturie în faţa unei comisii parlamentare şi li s-a interzis să deţină funcţii publice timp de doi ani.
În ceea ce a numit „cea mai gravă prăbuşire democratică din istoria post-sovietică a Georgiei”, organizaţia de supraveghere anticorupţie Transparency International a declarat că partidul de guvernământ Visul Georgian, condus de fondatorul miliardar Bidzina Ivanişvili, a lansat „o ofensivă autoritară la scară largă”.
În câteva zile, au fost condamnaţi la închisoare şi alţi patru lideri ai opoziţiei: Giorgi Vashadze şi Zurab Japaridze, precum şi Badri Japaridze şi Mamuka Khazaradze, doi foşti directori de bancă. Un alt lider proeminent al opoziţiei, Nika Gvaramia, se află în arest preventiv, la fel ca şi un fost ministru al Apărării, potrivit News.ro.
„Uniunea Sovietică a revenit în prezentul nostru şi vrea ca minţile noastre să se agaţe de trecut”, a scris Nika Melia pe Facebook.
Georgia şi-a recăpătat independenţa după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991.
Norvegia a declarat săptămâna aceasta că arestarea liderilor opoziţiei a fost un „atac fără precedent la adresa democraţiei din Georgia” şi a solicitat încetarea „acţiunilor represive”.
După alegerile din octombrie anul trecut, opoziţia a acuzat partidul lui Ivanishvili de furtul voturilor.
Partidele de opoziţie au boicotat apoi parlamentul şi, atunci când Parlamentul European a denunţat alegerile ca nefiind nici libere, nici corecte, partidul de guvernământ a oprit încercarea Georgiei de a adera la Uniunea Europeană.
De atunci, georgienii au protestat în centrul oraşului Tbilisi în fiecare noapte, timp de peste 200 de nopţi, cerând noi alegeri şi eliberarea tuturor prizonierilor arestaţi în timpul mitingurilor pro-UE.
Guvernul a înfiinţat apoi o comisie parlamentară de anchetă privind „presupusele infracţiuni” ale guvernului precedent, înainte ca Visul georgian să vină la putere în 2012, în special perioada care acoperă războiul Georgiei cu Rusia din 2008.
Nerespectarea unei „solicitări legale” din partea unei comisii parlamentare este o infracţiune penală în conformitate cu codul penal al Georgiei.
Politicienii din opoziţie au refuzat să depună mărturie, în parte din cauza boicotului lor asupra parlamentului, dar şi pentru că resping acest lucru ca fiind un atac motivat politic împotriva criticilor guvernului.
Prim-ministrul Irakli Kobahidze a declarat vineri în parlament că această comisie face o treabă foarte importantă, expunând un guvern anterior care a fost „construit în întregime pe fărădelegi”.
„Toată lumea trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că nu există loc pentru criminali în politica georgiană”, a afirmat el.
Grupurile pentru drepturile omului spun că 500 de persoane au fost arestate în timpul recentelor proteste de stradă şi că 300 dintre acestea au fost supuse torturii. Până la 60 de persoane sunt deţinute ca prizonieri politici, spun acestea.
Respectata jurnalistă Mzia Amaglobeli rămâne închisă, iar posturile de televiziune independente se confruntă cu cenzura şi ruina financiară.
La începutul acestei săptămâni, 40 de grupuri ale societăţii civile au declarat că Bidzina Ivanişvili „a ales să menţină puterea prin dictatură, iar drepturile fundamentale ale omului sunt încălcate în fiecare zi”.
Ivanişvili, care face obiectul sancţiunilor SUA, şi-a acumulat averea în Rusia în anii 1990. El s-a retras oficial din politică, dar se crede că deţine controlul asupra tuturor ramurilor guvernului.
Luna trecută, un fost confident al lui Ivanishvili care a fugit a declarat că a fost „răpit din străinătate” şi readus cu forţa în Georgia ca prizonier politic.
Giorgi Bachiaşvili a fost judecat în Georgia, fiind acuzat de deturnarea a milioane de dolari într-un caz despre care a spus că a fost motivat politic.
