Aliaţii din NATO, inclusiv Franţa şi Germania, colaborează strâns la un plan pentru modul de reacţie în cazul în care Statele Unite ar pune în aplicare ameninţarea de a prelua controlul asupra Groenlandei, în contextul în care Europa încearcă să tempereze ambiţiile preşedintelui american Donald Trump în regiune, relatează Reuters, citat de news.ro.
Preluarea Groenlandei de către armata americană de la un aliat de lungă durată, Danemarca, ar provoca un val de şoc în NATO şi ar adânci diviziunea dintre Trump şi liderii europeni.
Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că subiectul va fi abordat în cadrul unei întâlniri cu miniştrii de externe ai Germaniei şi Poloniei, care va avea loc mai târziu în cursul zilei.
„Vrem să luăm măsuri, dar vrem să o facem împreună cu partenerii noştri europeni”, a declarat el la radio France Inter.
O sursă din cadrul guvernului german a declarat separat că Germania „colaborează strâns cu alte ţări europene şi cu Danemarca în ceea ce priveşte următoarele măsuri referitoare la Groenlanda”.
Un oficial european de rang înalt a declarat că Danemarca trebuie să conducă eforturile de coordonare a unui răspuns, dar „danezii nu au comunicat încă aliaţilor lor europeni ce fel de sprijin concret doresc să primească”, a spus oficialul, vorbind sub condiţia anonimatului.
Liderii marilor puteri europene şi ai Canadei s-au raliat în această săptămână în spatele Groenlandei, afirmând că insula arctică aparţine poporului său, în urma unei noi ameninţări a lui Trump de a prelua controlul asupra teritoriului.
Johannes Koskinen, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului finlandez, a solicitat ca problema să fie ridicată în cadrul NATO.
Aliaţii NATO ar trebui „să analizeze dacă este necesar să se ia măsuri şi dacă Statele Unite ar trebui să fie aduse la ordine în sensul că nu pot ignora planurile convenite în comun pentru a-şi urmări propriile ambiţii de putere”, a spus el.
Următoarea reuniune a Consiliului Nord-Atlantic este programată pentru joi.
Trump reia eforturile de preluare
Trump a repetat în ultimele zile că doreşte să preia controlul asupra Groenlandei, o idee exprimată pentru prima dată în 2019, în timpul primei sale preşedinţii. El susţine că insula este esenţială pentru strategia militară a SUA şi afirmă că Danemarca nu a făcut suficient pentru a o proteja.
Casa Albă a declarat marţi că Trump discută opţiuni pentru achiziţionarea Groenlandei, dar ia în calcul şi posibila utilizare a armatei americane, într-o reînviere a ambiţiei sale de a controla insula strategică, în ciuda obiecţiilor europene.
Ministrul francez Barrot a sugerat că o operaţiune militară americană a fost exclusă de către şeful diplomaţiei de la Washington, Marco Rubio. „Eu însumi am vorbit ieri la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio (…), care a confirmat că aceasta nu este abordarea adoptată… el a exclus posibilitatea unei invazii (a Groenlandei)”, a spus el.
O operaţiune militară americană desfăşurată în weekend, în urma căreia a fost capturat liderul Venezuelei, a reaprins îngrijorările că Groenlanda ar putea să se confrunte cu un scenariu similar.
Un înalt oficial american, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat săptămâna aceasta că Trump şi consilierii săi discută diverse modalităţi de a lua Groenlanda, inclusiv prin cumpărare. Groenlanda şi Danemarca au declarat că insula nu este de vânzare.
Ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, şi omologul său din Groenlanda, Vivian Motzfeldt, au solicitat o întâlnire urgentă cu Rubio pentru a discuta situaţia. „Am dori să adăugăm câteva nuanţe conversaţiei”, a scris Rasmussen într-o postare pe reţelele sociale. „Disputa zgomotoasă trebuie înlocuită cu un dialog mai sensibil. Acum”, a cerut el.
Danemarca infirmă prezența Rusiei și a Chinei
Cea mai mare insulă din lume, dar cu o populaţie de doar 57.000 de locuitori, Groenlanda nu este membru independent al NATO, ci este acoperită de calitatea de membru al Danemarcei în alianţa occidentală.
Insula este situată strategic între Europa şi America de Nord, ceea ce o face un loc crucial pentru sistemul american de apărare antirachetă balistică de zeci de ani. Bogăţia sa minerală se aliniază, de asemenea, ambiţiei Washingtonului de a reduce dependenţa de China.
Trump a afirmat în repetate rânduri că navele ruseşti şi chinezeşti patrulează prin apele din jurul Groenlandei, ceea ce Danemarca contestă.
„Imaginea care se conturează despre navele ruseşti şi chinezeşti chiar în interiorul fiordului Nuuk şi investiţiile masive realizate de China nu este corectă”, a declarat Rasmussen reporterilor marţi seara.
Datele de urmărire a navelor de la MarineTraffic şi LSEG nu arată prezenţa navelor chinezeşti sau ruseşti în apropierea Groenlandei.
