Statul planifică cheltuieli de 171,8 miliarde de lei în 2027, însă veniturile estimate sunt cu peste 20 de miliarde mai mici. În paralel, costurile pentru deservirea datoriei publice vor ajunge la 8,2 miliarde de lei, cu 26% mai mult decât în acest an. Expertul economic Marin Gospodarenco avertizează că majorarea cheltuielilor și a obligațiilor bugetare trebuie susținută de o economie mai competitivă, transmite HotNews.md.
Republica Moldova va cheltui în 2027 aproape 23 de milioane de lei în fiecare zi pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice. Suma anuală prevăzută pentru deservirea datoriei este de 8,2 miliarde de lei, cu aproximativ 26% mai mult decât în 2026, potrivit datelor din proiectul bugetului public național pentru anul viitor, analizate de expertul economic Marin Gospodarenco.
„Din fiecare 100 de lei încasați la bugetul public național, aproximativ 5,4 lei vor merge în această direcție”, constată expertul, care atrage atenția asupra creșterii costurilor generate de împrumuturile acumulate de stat.
Potrivit estimărilor, datoria de stat va ajunge la 186,5 miliarde de lei în 2027, echivalentul a 44,2% din Produsul Intern Brut (PIB).
Bugetul crește, dar deficitul rămâne de peste 20 de miliarde de lei
Proiectul bugetului public național prevede cheltuieli totale de 171,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile sunt estimate la 151,5 miliarde de lei. Diferența de aproximativ 20,2 miliarde de lei urmează să fie acoperită din împrumuturi și alte surse de finanțare.
„În termeni simpli, aceasta înseamnă un dezechilibru de aproximativ 55 de milioane de lei în fiecare zi”, explică Marin Gospodarenco.
Deficitul bugetar este prognozat să scadă de la aproximativ 6% din PIB în 2026 la 4,8% în 2027. Chiar și în aceste condiții, nivelul rămâne peste reperul de 2,5% prevăzut de legislația bugetar-fiscală, care admite anumite excepții pentru investițiile finanțate din surse externe.
O parte importantă din venituri va veni din taxarea consumului
Potrivit analizei lui Gospodarenco, structura veniturilor bugetare arată că statul continuă să depindă în mare măsură de taxele achitate de populație și de mediul de afaceri.
Din fiecare 100 de lei încasați la buget, aproximativ 31 de lei provin din TVA, 30 de lei din contribuțiile sociale și medicale, 11 lei din accize și 15 lei din impozitele pe veniturile persoanelor fizice și juridice.
În 2027 sunt prevăzute și mai multe modificări fiscale care vor influența costurile suportate de consumatori și companii.
TVA redusă pentru anumite produse agricole și lactate, precum și pentru unele servicii de cazare și alimentație publică, va crește de la 8% la 12%. Accizele la motorină și țigarete vor fi majorate cu 20%, iar băuturile îndulcite și cele energizante vor intra în sfera accizării.
Totodată, coletele comandate de pe platformele internaționale vor fi supuse TVA de 20%, iar din 2027 este prevăzută și o taxă de procesare de 12 lei pentru fiecare colet. Ministerul Finanțelor estimează încasări de aproximativ 120 de milioane de lei anual din această taxă, ceea ce corespunde unui volum de circa 10 milioane de colete.
Salarii mai mari la stat și 2,6 miliarde de lei pentru compensații
La capitolul cheltuieli, cele mai mari alocări sunt prevăzute pentru protecția socială, educație și sănătate.
Din fiecare 100 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 36 de lei sunt destinați protecției sociale, 14 lei învățământului și alți 14 lei sistemului de sănătate.
Proiectul bugetului include o majorare medie de 15,7% a salariilor angajaților din sectorul bugetar. De asemenea, creșterea scutirilor personale ar putea reduce impozitul pe venit cu aproximativ 100 de lei lunar pentru persoanele care beneficiază integral de acestea.
Pentru compensațiile la energie sunt prevăzute 2,6 miliarde de lei, iar indemnizațiile pentru anumite categorii de copii aflați în servicii de îngrijire familială vor crește de la 1.400 la 3.000 de lei lunar.
Bugetul de stat va transfera, totodată, aproximativ 4,4 miliarde de lei pentru acoperirea insuficienței veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale.
Alte prevederi vizează transferarea a 700 de milioane de lei din profitul Băncii Naționale a Moldovei către buget, încasări estimate la 621 de milioane de lei din taxa unică aplicată rezidenților parcurilor IT și continuarea programului „Prima Casă”, cu un plafon al garanțiilor de stat de aproximativ 6,55 miliarde de lei.
Creșterea economică, principala necunoscută
Marin Gospodarenco consideră că problema nu constă neapărat în majorarea cheltuielilor publice, ci în capacitatea economiei de a genera suficiente resurse pentru a le susține.
Expertul atrage atenția că bugetul pentru 2027 este construit pe o creștere economică prognozată de 2,8%. Dacă economia va evolua sub acest nivel, veniturile bugetare ar putea fi mai mici decât cele planificate, în timp ce obligațiile de cheltuieli vor rămâne.
Un alt factor de risc este inflația. În octombrie 2026, aceasta a ajuns la 10,8%, iar scumpirea energiei și a carburanților continuă să afecteze puterea de cumpărare a populației.
„Trebuie să recunoaștem că reducerea deficitului este un pas în direcția consolidării finanțelor publice. Dar ajustarea fiscală nu ar trebui să se bazeze excesiv pe taxarea consumului, deoarece această povară poate apăsa proporțional mai mult asupra familiilor cu venituri mici”, susține Gospodarenco.
În opinia expertului, împrumuturile contractate de stat nu reprezintă automat o problemă, atât timp cât sunt direcționate spre investiții care generează valoare economică și venituri viitoare.
„Datoria nu este periculoasă prin simplul fapt că există. Contează pentru ce ne împrumutăm și ce rezultate economice obținem. Împrumuturile care finanțează infrastructură, investiții productive și dezvoltare pot crea venituri viitoare”, explică acesta.
În schimb, o datorie care crește fără o consolidare corespunzătoare a economiei riscă să devină o povară tot mai mare pentru buget și pentru contribuabili.
„Problema nu este că statul cheltuiește mai mult. Problema este dacă fiecare leu suplimentar produce rezultate pe măsură”, afirmă Marin Gospodarenco.
Expertul subliniază că dezvoltarea economică nu poate fi obținută doar prin majorarea bugetelor și a taxelor, fiind necesare investiții productive, întreprinderi competitive, locuri de muncă mai bine plătite și instituții publice mai eficiente.
„Bugetul pentru 2027 nu este unul de austeritate. Dar nici creșterea cheltuielilor nu garantează automat prosperitate. Astfel, statul își poate permite promisiuni tot mai mari numai dacă economia reușește să le susțină”, conchide expertul economic.







