Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova, compania publică responsabilă de organizarea Eurovision din partea Republicii Moldova, susține că punctajul acordat României de juriul de la Chișinău la Eurovision nu reprezintă poziția instituției. El a explicat, pentru publicul HotNews, cum a fost format juriul.
Votul acordat de juriul național al Republicii Moldova în finala Eurovision 2026 de la Viena a provocat un val de reacții în online, după ce România a primit doar 3 puncte, iar Ucraina nu a fost punctată deloc. „Am avut o reacție de șoc”, a spus Margarita Druță, cea care a anunțat punctajul acordat de juriul de la Chișinău la Eurovision.
Directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, a susținut, într-un dialog pentru publicul HotNews, că atunci când a ales membrii juriului instituția respectat regulamentul EBU, care organizează Eurovision.
El spune că a fost „suprins” de decizia juriului, care i-a acordat Alexandrei Căpitănescu doar 3 puncte: „Alexandra Căpitănescu ar fi trebuit să fie câștigătoarea acestui concurs. (…) Faptul că nu a câștigat ține, probabil, și de o anumită doză de subiectivism care caracterizează acest concurs”.
„Vor rămâne resentimente firești și explicabile, dar trebuie să mergem înainte. Să nu uităm nici contextul din Republica Moldova, unde există încă puseuri antiromânești în societate. Noi însă nu am ales juriul după asemenea criterii”, a mai spus Țurcanu.
„M-a surprins foarte mult punctajul anunțat”
– În primul rând, vreau să vă întreb despre modul în care a fost format acest juriu, după ce criterii au fost selectați membrii juriului?
– Vlad Țurcanu: Este o alegere, prin definiție, subiectivă, dar toate persoanele care au ajuns să formeze acest juriu au fost selectate în baza unui regulament stabilit de organizația care desfășoară concursul, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune – UERT, sau EBU. În acest regulament există criterii foarte precise. De exemplu, cel puțin două persoane din cei șapte membri ai juriului trebuie să aibă vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Mai sunt și alte criterii, pe care le vom face publice într-un comunicat.
De asemenea, dacă tot am ajuns la regulament, trebuie spus că jurizarea se bazează exclusiv pe o repetiție care are loc cu o zi înainte de finală. Repetiția respectivă a avut loc vineri. Juriul are obligația să urmărească această repetiție, iar evaluarea și votul se fac doar în baza prestațiilor live de atunci. Așa prevede regulamentul. Nu l-am făcut noi, ci EBU.
Mai departe, eu nu pot comenta prestația juriului, pentru că avem anumite obligații instituționale. Nu vreau să spun ce ar fi trebuit să facă membrii juriului. Vă pot spune doar opinia mea personală. Dar să mă refer la prestația lor nu îmi permite funcția pe care o dețin. Vă recunosc însă că m-a surprins foarte mult punctajul anunțat.
„Explicațiile tehnice au sens”
– Directorul general adjunct al TRM, Andrei Zapșa, care este adjunctul dvs., a fost și el membru al juriului. Ați discutat cu dumnealui, i-ați cerut explicații?
– Vlad Țurcanu: Da, bineînțeles că am discutat. Andrei Zapșa, adjunctul meu, este unul dintre cei mai importanți oameni din TRM. Lucrează în instituția noastră de peste trei ani și foarte multe dintre realizările pe care le-am avut i se datorează. Este dirijor de orchestră simfonică, între altele.
Ce pot să vă spun este că explicațiile tehnice au sens. Din ce am înțeles, membrii juriului nu au judecat lucrurile afectiv. Eu, de exemplu, aș face-o atunci când e vorba despre România. Eu percep România ca țara noastră de suflet, fără de care am fi fost pierduți și lingvistic, și economic, și din multe alte puncte de vedere. Dar există și oameni care nu judecă afectiv. Presupun că asta s-a întâmplat și acolo. Noi ne-am asigurat că acest juriu va fi independent. A fost prezent și un notar care a urmărit întregul proces.
În definitiv, ce pot să vă spun este că acest rezultat nu reprezintă în niciun fel poziția instituției.
– Înțeleg că a existat acest regulament privind formarea juriului, dar decizia finală privind componența juriului a aparținut domnului Zapșa?
– Vlad Țurcanu: Conducerea instituției ia decizii. Nu aș vrea să nominalizez persoane, pentru că, în realitate, procesul implică mai mulți oameni. Sunt persoane desemnate să analizeze candidaturile și să le discute cu profesioniști din domeniu.
Ce pot să vă spun este că au existat mai multe candidaturi decât numărul final de membri ai juriului. O parte dintre cei cu care au discutat reprezentanții TRM au refuzat să facă parte din juriu, invocând diferite motive: fie erau ocupați, fie nu au vrut să își asume o asemenea ipostază. Din întreg acest proces a rezultat actuala componență.
„O situație regretabilă”
– Eurovision s-a încheiat, dar există anumite pârghii sau anumite decizii instituționale?
– Vlad Țurcanu: Atitudinea noastră ca instituție se vede în activitatea noastră și în politica editorială. În cazul de față vorbim despre o entitate care, chiar dacă este aprobată de instituție, nu face parte propriu-zis din instituție. În ultimii ani am dezvoltat un anumit model de funcționare în care delegăm responsabilități către persoane și structuri interne care beneficiază de autonomie. Uneori greșim acordând încredere, dar într-o instituție publică este foarte important să creezi o anumită stare de spirit și niște protocoale care să evite o verticală excesivă. Așa că este inevitabil să apară prestații care nu mă reprezintă pe mine personal sau nu reprezintă conducerea instituției. Se întâmplă și în cazul emisiunilor sau altor decizii editoriale să existe lucruri care nu sunt exact cum ne-am fi dorit.
Aceasta este situația despre care vorbim acum. Una regretabilă, pentru că a generat un asemenea val de nemulțumiri față de TRM, o instituție care, în ansamblu, a muncit foarte mult pentru ca acest concurs să arate atât de bine anul acesta. Ca instituție, noi ne-am dezvoltat enorm. Doar că, uneori, apar asemenea momente care, cu siguranță, vor fi depășite.
Vor rămâne resentimente firești și explicabile, dar trebuie să mergem înainte. Să nu uităm nici contextul din Republica Moldova. Există încă puseuri antiromânești în societate. Noi însă nu am ales juriul după asemenea criterii. Am fost obligați să urmăm niște criterii foarte clare stabilite de regulament, chiar dacă poate nu ar fi fost exact criteriile pe care le-am fi ales noi.
– În spațiul public au apărut solicitări privind demisia dumneavoastră sau asumarea răspunderii de către cineva din conducere. Vor exista astfel de decizii după Eurovision?
– Vlad Țurcanu: Nu știu. Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald. Există anumite criterii clare care ar putea conduce la demisia mea sau a altcuiva din instituție, dacă s-ar considera că există o vină directă. Dar ceea ce v-am explicat până acum este că noi oferim încredere și autonomie mai multor structuri și subdiviziuni din instituție. Acest lucru se întâmplă inclusiv la nivel editorial. Acum trebuie văzut și cine solicită această demisie și în ce context. Eu nu sunt o persoană care să se țină cu dinții de funcție.
„Consider că Alexandra Căpitănescu ar fi trebuit să fie câștigătoarea”
– Ce mesaj aveți, în acest scandal, pentru oamenii din România și pentru reprezentanta României la Eurovision?
– Vlad Țurcanu: Am fost complet copleșit de prestația Alexandrei Căpitănescu. Am ascultat de două ori înregistrarea din cea de-a doua semifinală și consider că Alexandra Căpitănescu ar fi trebuit să fie câștigătoarea acestui concurs. Modul în care delegația României a construit momentul scenic și felul în care a cântat Alexandra au fost absolut magnifice, copleșitoare. Faptul că nu a câștigat ține, probabil, și de o anumită doză de subiectivism care caracterizează acest concurs. Dar pentru mine ea este adevărata câștigătoare a ediției din acest an.
Alexandra Căpitănescu s-a clasat a treia în finala Eurovision 2026, după un moment spectaculos, în uralele publicului. Reprezentanta României la Eurovision a primit punctajul maxim – 12 puncte – din partea publicului din Republica Moldova.
