Germania și Franța plănuiesc beneficii „simbolice” pentru Ucraina în urma aderării la UE. Berlinul și Parisul spun nu accesului Kievului la bugetul blocului comunitar și dreptului de vot până când acesta devine membru cu drepturi depline, relatează Financial Times.
Germania și Franța au cerut ca Ucraina să beneficieze de beneficii „simbolice” într-o fază de preaderare, care exclude subvențiile agricole și drepturile de vot din UE, ceea ce nu a satisfăcut speranțele Kievului de a se adera rapid în urma unui posibil acord de pace cu Rusia.
Președintele Volodimir Zelenski consideră aderarea la UE ca fiind unul dintre principalele beneficii ale oricărui acord de pace, argumentând pentru ca țara sa să adere la bloc încă din 2027. Însă cei mai mari membri ai UE s-au opus propunerilor Comisiei Europene de a distruge procesul lent și birocratic de aderare pentru a oferi Kievului beneficii rapide.
Propunerile germane și franceze, prezentate în documente separate, consultate de FT, spulberă orice speranță de la Kiev că țării sfâșiate de război i s-ar putea acorda un statut privilegiat în candidatura sa la aderarea la blocul comunitar.
Germania face presiuni pentru statutul de „membru asociat” – în cadrul căruia Kievul ar participa la reuniunile ministeriale și ale liderilor, dar nu ar avea drept de vot și „nu ar avea aplicare automată” a bugetului comun al UE .
Franța numește o astfel de aderare la jumătatea drumului „statut de stat integrat”, în baza căruia accesul la „Politica Agricolă Comună și finanțarea europeană, cum ar fi politica de coeziune… ar trebui amânat pentru o fază post-aderare”.
„Temeri profunde”
Recenta înfrângere electorală a prim-ministrului ungar Viktor Orbán, care a respins deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, a stârnit unele speranțe de progres. Însă marea majoritate a membrilor UE nutresc temeri profunde că acordarea aderării accelerate către Kiev și alți candidați ar răsturna dinamica politică a blocului comunitar și ar submina valoarea apartenenței.
Doi înalți oficiali ai Comisiei au declarat pentru FT că obiectivul general al documentelor este „probabil” apropiat de propunerea finală a UE către Ucraina .
Taras Kachka, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană, a declarat pentru FT: „Suntem în contact cu [Parisul și Berlinul] și cu alte capitale – totul evoluează. Există și alte documente.”
Însă un alt oficial ucrainean a declarat că Kievul este precaut cu privire la orice concept de aderare diluat, văzut ca un substitut slab pentru o apartenență reală de către o populație obosită de război, dar a acceptat că unele elemente ar putea fi utile. „Îi spunem «apartenență din umbră»”, a spus oficialul. Un al treilea oficial ucrainean a spus: „Acești tipi… trebuie să înțeleagă că și ei au nevoie de Ucraina. Dacă vor o securitate reală, trebuie să facă o ofertă corectă.”
Respingerea conceptului de „extindere inversă”
Propunerile franco-germane vin după respingerea aproape pe scară largă a conceptului de „extindere inversă” propus de Comisie, care acordă Ucrainei statutul de membru deplin fără a îndeplini toate criteriile UE, și apoi după obținerea treptată de beneficii financiare și de altă natură, pe măsură ce aceste etape sunt atinse în diverse domenii de politică.
Diferența esențială dintre ideea Comisiei și conceptele de la Paris și Berlin constă în momentul în care Ucraina se poate autointitula membră a UE și poate obține puterea de a vota în consiliile decizionale ale blocului comunitar.
Propunerea Germaniei prevede că noul statut ar avea „putere simbolică prin nume” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, care ar evita „procedurile îndelungate”. „Dincolo de valoarea sa simbolică, acest nou nivel de integrare graduală ar permite un progres foarte vizibil pentru cetățenii țărilor candidate în cauză”, se arată în documentul francez.
Franța cere referendum
Franța solicită un referendum înainte de aderarea fiecărui nou membru al UE la blocul comunitar. Unii lideri sunt precauți cu privire la intensificarea unei astfel de discuții înainte de alegerile prezidențiale franceze de anul viitor, candidații de extremă dreapta putând să pună accentul pe preocupările fermierilor francezi. Subvențiile agricole substanțiale ale UE în cadrul PAC și al fondurilor regionale — care împreună reprezintă aproximativ două treimi din bugetul existent al UE — ar urma să fie „amânate pentru o fază post-aderare”, a scris Paris.
O versiune mai ușoară a aderării ar include însă clauza de apărare reciprocă a UE, considerată unul dintre beneficiile cheie pentru Kiev, având în vedere că aderarea la NATO este exclusă în viitorul apropiat. O astfel de clauză „ar putea fi aplicabilă de facto printr-o simplă declarație politică”, se arată în ziarul german. Însă „nu ar exista nicio aplicare automată a bugetului”, în schimb, țări precum Ucraina ar urma să fie integrate treptat în programele de finanțare ale UE „în conformitate cu progresul negocierilor și cu normele tranzitorii”.
Pe măsură ce țările avansează pe calea aderării — un proces îndelungat care necesită ca candidații să reformeze și să integreze așa-numitul acquis al UE sau corpusul de legi care formează planul juridic al blocului comunitar — li se va acorda „acces îmbunătățit la programele de finanțare ale UE”, au scris francezii, citând programul de schimb de studenți Erasmus+ și parteneriatele public-private privind investițiile digitale.
Un aspect crucial este faptul că ambele țări subliniază că această versiune mai ușoară nu este o alternativă la statutul de membru deplin, ci o „scurtătură substanțială, ușor de implementat, către aceasta”, în cuvintele Berlinului, care ar „juca un rol de accelerare în acest sens”, așa cum a afirmat Parisul.
