Vizitele de astăzi ale comisarului european pentru Extindere, Marta Kos, la Chișinău, și ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București, trebuie privite nu doar ca două evenimente diplomatice distincte, ci ca părți ale aceleiași strategii europene pentru regiunea Mării Negre. Mesajul Bruxellesului este tot mai clar: securitatea, stabilitatea energetică și extinderea Uniunii Europene sunt dimensiuni interdependente.
În timp ce Marta Kos discută despre integrarea europeană a Republicii Moldova, reforme și conectivitate regională, Ursula von der Leyen anunță accelerarea constituirii unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră, cu o finanțare de 50 de milioane de euro, în cooperare cu România și Bulgaria.
Prima dimensiune este politică și strategică: Republica Moldova nu mai este privită exclusiv prin prisma procesului de aderare la UE, ci și ca un element important al securității europene în flancul estic.
Vizita Martei Kos are loc într-un moment relevant pentru parcursul european al Chișinăului, în condițiile în care Comisia Europeană constată progrese în negocierile de aderare și menține obiectivul avansării acestora în perspectiva anului 2028.
În același timp, inaugurarea liniei electrice Vulcănești–Chișinău, la care a participat și oficialul european, are o semnificație care depășește infrastructura energetică: reduce dependența de vechile vulnerabilități și consolidează conectarea Republicii Moldova la sistemul energetic european. Cu alte cuvinte, integrarea europeană devine și un instrument concret de reducere a vulnerabilităților geopolitice.
A doua dimensiune este militară și maritimă: Europa începe să trateze Marea Neagră drept un spațiu strategic de securitate comună, nu doar o zonă de tranzit comercial și energetic. Anunțul Ursulei von der Leyen privind alocarea a 50 de milioane de euro pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă, dezvoltat de România și Bulgaria, este un semnal important.
Proiectul urmărește consolidarea supravegherii maritime, schimbul de informații, protejarea infrastructurii critice și capacitatea de reacție la incidente. În plus, cele 10 milioane de euro anunțate separat pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră arată că Bruxellesul încearcă să transforme solidaritatea politică în capacități operaționale. Contextul este cel al intensificării incidentelor cu drone, al sabotajelor și al amenințărilor hibride asociate războiului din Ucraina.
A treia dimensiune, poate cea mai importantă pentru viitorul regiunii, este legătura dintre securitatea Mării Negre, războiul din Ucraina și integrarea europeană a Republicii Moldova. România devine un actor tot mai important în arhitectura de securitate a UE, iar cooperarea cu Bulgaria și Turcia poate contribui la consolidarea supravegherii și protejării acestui spațiu strategic. Pentru Republica Moldova, chiar dacă nu este prezentată drept beneficiar direct al celor 50 de milioane de euro destinate hubului, implicațiile sunt evidente: o Mare Neagră mai sigură înseamnă rute comerciale mai protejate, mai multă siguranță energetică, condiții mai bune pentru reconstrucția Ucrainei și un mediu regional mai puțin vulnerabil la presiunile Rusiei. Iar apropierea Chișinăului de structurile europene de securitate și apărare devine cu atât mai importantă. Nicușor Dan a subliniat, de altfel, că nu poate exista o pace stabilă în Ucraina fără o Mare Neagră sigură.
Concluzia geopolitică: cele două vizite transmit un mesaj complementar: la Chișinău, Uniunea Europeană consolidează perspectiva integrării politice și economice a Republicii Moldova; la București, încearcă să construiască instrumentele concrete de apărare și securitate ale regiunii. Nu este încă o arhitectură regională de securitate completă, dar sunt pași care indică o schimbare de abordare la Bruxelles. Europa înțelege că nu poate garanta securitatea propriilor frontiere fără o regiune a Mării Negre stabilă și că viitorul european al Republicii Moldova, securitatea României și evoluția războiului din Ucraina sunt legate direct între ele.
Boris HAREA, Editor HotNews.md
