Şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot revendică vineri ”dreptul” europenilor ”de a spune nu” aliatului lor istoric american atunci când acesta acţionează într-un mod pe care-l consideră inacceptabil, relatează AFP, citat de news.ro.
În discursul său anual în faţa ambasadorilor francezi, Jean-Noël Barrot a subliniat ceea ce a catalogat drept un ”fapt marcant” la începutul acestui an, şi anume dezacordul cu ”Statele Unite ale Americii, un popor cu care noi, europenii, şi, în plus, noi, francezii, avem o istorie lungă şi unică, forjată în războaie şi revoluţii comune”.
”În câteva luni, noua administraţie americană a decis, şi este dreptul său, să regândească legăturile care ne unesc”, a luat el act.
”Este de asemenea dreptul nostru să spunem nu unui aliat istoric, oricât de istoric ar fi el, atunci când propunerea sa nu este acceptabilă şi atunci când trebuie să spunem nu”, a subliniat el.
Săptămâna aceasta, mai multe ţări de pe Bătrânul Continent, inclusiv Franţa, Germania, Regatul Unit şi Italia, au publicat o ”Declaraţie comună” de susţinere a Groenlandei şi Danemarcei împotriva revendicărilor lui Donald Trump ale acestui teritoriu danez.
Mai înainte, la 3 ianuarie, Jean-Noël Barrot a condamnat în mod public capturarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro de către armata americană, criticând o operaţiune care ”contravine” dreptului internaţional.
El i-a reproşat în acelaşi timp lui Maduro, care se afla la putere din 2013, faptul că a adus ”o atingere gravă deminităţii şi dreptului la autodeterminare” ale venzuelenilor.
Vineri, ministrul francez de Externe a respins o analiză potrivit căreia Europa riscă ”o pieire a civilizaţiei”, aşa cum scrie în strategia securităţii naţionale americane, publicată în decembrie.
”Nu, Europa nu se află pe marginea ştergerii civilizaţionale, iar vocile prezumţioase care o pretind ar face mai bine să se ferească de propria pieire”, a replicat ministrul francez.
Cu toate acestea, a analizat el, Uniunea Europeană (UE) este ”ameninţată de adversari care încearcă să destrame legăturile de solidaritate care ne unesc”, iar ”din interior de oboseala democratică”.
”În ordine de luptă”
În vederea remedierii acestei situaţii, Jean-Noël Barrot îndeamnă la o amplificare a vocii Franţei, atacată pentru că deranjează ”internaţionala reacţionară” care se întinde ”de pe culoarele Kremlinului şi până în cercurile MAGA (Make America Great Again)” din jurul preşedintelui american Donald Trump.
”Ea îi deranjează pe autocraţii şi regimurile aşa-zis liberale. Ea îi deranjează pe oligarhii corupţi, pe revizionişti şi pe complotiştii din toate taberele, care ne-au declarat război în domeniul percepţiei”, a continuat el, cu obiectivul clar de a ”submina încrederea francezilor în instituţiile lor, de a submina concordia naţională şi de a submina unitatea europeană”.
Jean-Noël Barrot a dat asigurări că a pus ”Quai d’Orsay în ordine de luptă, cu susinerea premierului” Sébastien Lecornu, în vederea organizării ripostei, pe teren informaţional.
El a promis ”o coordonare nouă” între ministerele franceze al Afacerilor Externe şi al Afacerilor Interne cu scopul de a răspunde mai bine aşteptării francezilor în domeniul imigraţiei, un subiect recurent, mai ales odată cu apropierea alegerilor muncipale, prevăzute în martie.
Imigraţia este un subiect în care Donakd Trump atacă cu regualritate Europa, pe care o acuză de faptul că primeşte prea mulţi imigranţi.
”Compatrioţii noştri se aşteaptă să ne controlăm frontierele. Da, câştigăm de pe urma primirii muncitorilor, creatorilor, inovatorilor străini”, le-a spus Jean-Noël Barrot ambasadorilor.
Însă ”atunci când o persoană nu dispune sau nu mai dispune de dreptul de sejur pe teritoriul naţional (francez), ea trebuie să fie deportată la frontieră”, a adăugat el.
”Primul nivel de răspuns la această aşteptare legitimă” este rezolvarea tensiunilor geopolitice care fac populaţii să fugă din ţările lor de origine, a declaart el.
El a salutat adoptarea la nivel european a Pactului Migraţiei şi Azilului – care urmează să intre în vigoare în acest an şi care urmează, în opinia sa, să ”schimbe situaţia”.
”Însă trebuie să mergem şi mai departe şi o putem face numai în strânsă legătură cu Ministerul de Interne”, a insistat el,
