Curtea Constituțională a Republicii Moldova a respins pe 28 mai 2026 sesizarea prin care reprezentanta organizației ruse „Eurasia” contesta constituționalitatea legii anti-extremism și a atribuțiilor Serviciului de Informații și Securitate. Decizia consolidează cadrul legal prin care SIS poate solicita instanțelor declararea ca extremiste a organizațiilor străine care subminează securitatea națională, influențează procesele electorale sau desfășoară campanii de propagandă ostilă.
Prin Decizia nr. 96 din 28 mai 2026, Curtea Constituțională, prezidată de Domnica Manole, a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ridicată de Natalia Azizova, reprezentanta Organizației autonome necomerciale pentru promovarea cooperării internaționale „Eurasia” – înregistrată în Federația Rusă.
Contextul dosarului
Cazul pornește de la o cerere depusă de SIS în iulie 2025 la Curtea de Apel Centru, prin care serviciul de informații a solicitat declararea organizației „Eurasia” ca organizație extremistă, invocând activități orientate împotriva Republicii Moldova. În cadrul procesului, reprezentanta organizației a contestat constituționalitatea mai multor prevederi legale – o manevră juridică prin care, practic, se urmărea blocarea sau invalidarea mecanismului legal care permite declararea organizațiilor străine ca extremiste.
Ce s-a contestat
Sesizarea a vizat prevederi din două legi: Legea nr. 54/2003 privind contracararea activității extremiste – în special articolele care permit SIS să sesizeze direct instanța pentru declararea caracterului extremist al unei organizații străine – și Legea nr. 136/2023 privind SIS, contestând noțiuni precum „amenințări hibride”, „reziliența statului”, „propagandă ostilă sau de dezinformare” și „influențarea proceselor electorale.” Autoarea sesizării a susținut că aceste formulări sunt vagi, imprevizibile și susceptibile să îngrădească libertatea de exprimare și asociere.
Răspunsul Curții Constituționale
Curtea a respins toate argumentele, constatând că prevederile contestate sunt suficient de clare și proporționale. Referitor la competențele SIS, judecătorii constituționali au subliniat că serviciul nu are puterea de a declara singur o organizație extremistă – această decizie aparține exclusiv instanței judecătorești, cu toate garanțiile unui proces echitabil.
Un argument esențial din decizie invocă și poziția Comisiei de la Veneția, care a recunoscut explicit că interferența străină în procesele democratice – prin finanțare ilicită, cumpărare de voturi sau activități extremiste desfășurate de entități externe – „reprezintă o amenințare serioasă și din ce în ce mai mare la adresa democrației” și că democrațiile trebuie să se apere împotriva acesteia.
Curtea a mai reținut că procedura accelerată de două luni prevăzută de lege pentru examinarea unor astfel de cauze nu încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind contextul securității naționale.
Contextul mai larg
Decizia survine pe fondul unui șir de acțiuni ale statului moldovean împotriva organizațiilor cu legături rusești, accelerate după alegerile prezidențiale din 2024 – când rapoartele oficiale au documentat o interferență externă masivă în campania electorală, inclusiv prin finanțarea ilegală a voturilor. Organizația „Eurasia” se află pe lista entităților investigate de SIS în acest context.
Decizia Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare la data adoptării.
