Peste 750.000 de cetățeni ale căror date personale au fost compromise în cel mai grav atac cibernetic din istoria Republicii Moldova au acum un drept clar: pot pretinde despăgubiri morale și materiale de la stat. Potrivit experților, noile prevederi ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal, intrate în vigoare în august 2026, permit sancționarea autorităților publice cu amenzi de până la 2 milioane de lei pentru neglijență în securizarea informațiilor, transmite Europa Liberă.
În timp ce ancheta privind masivul atac cibernetic continuă, focusul se mută treptat de la cauzele tehnice către consecințele juridice și financiare pentru instituțiile responsabile. Pentru prima dată în istoria recentă a Republicii Moldova, cetățenii au un cadru legal solid pentru a cere socoteală statului pentru eșecul în protejarea datelor lor sensibile.
O schimbare radicală de paradigmă juridică
Până recent, sancționarea autorităților publice pentru încălcarea normelor de protecție a datelor era un proces aproape imposibil. Însă, potrivit lui Sergiu Bozianu, președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, actualizarea legislativă din august 2026 a schimbat radical regulile jocului.
„În trecut, nu era posibilă sancționarea autorităților publice pentru nerespectarea prevederilor privind protejarea datelor cu caracter personal. După ce legea a fost actualizată, acest lucru este posibil”, a explicat Bozianu.
El subliniază că, deși în Moldova nu a existat încă un astfel de precedent, practica internațională oferă numeroase exemple în care structuri ale statului au plătit „amenzi de milioane de euro”, iar aceste standarde ar trebui aplicate „cu maximă severitate” și la Chișinău.
Amenzi colosale pentru neglijență
Articolul 88 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal prevede sancțiuni administrative drastice. Operatorii care nu au protejat datele, le-au transmis neautorizat sau au ignorat măsurile aplicate anterior de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) riscă:
- Amenzi de până la 1 milion de lei sau 1% din cifra de afaceri anuală.
- Amenzi de până la 2 milioane de lei sau 2% din cifra de afaceri pentru încălcări grave.
Aceste sancțiuni se aplică în mod egal atât mediului privat, cât și autorităților și instituțiilor publice, inclusiv Agenției de Guvernare Electronică (AGE) sau Agenției pentru Securitate Cibernetică.
Cum pot acționa cetățenii afectați?
CNPDCP a clarificat pașii pe care trebuie să îi urmeze persoanele care au observat accesări suspecte ale datelor lor:
- Solicitarea de clarificări: Cetățeanul trebuie să ceară inițial informații de la operatorul de date (în acest caz, AGE) pentru a confirma dacă datele sale au fost într-adevăr accesate.
- Depunerea plângerii: Cu informațiile primite, cetățeanul poate depune o plângere formală la CNPDCP sau poate introduce o acțiune direct în instanța de judecată.
Sergiu Bozianu estimează că victimele pot pretinde despăgubiri morale sau materiale „de la câteva mii până la sute de mii de lei”, în funcție de tipul și sensibilitatea datelor expuse (ex: date medicale, financiare sau de proprietate).
Întârzieri critice în reacția instituțiilor
Expertul a criticat aspru timpul de reacție al autorităților. CNPDCP avea obligația legală să se autosesizeze în termen de 72 de ore de la extragerea datelor, dar a făcut-o cu întârziere. Similar, Procuratura a inițiat urmărirea penală la mai bine de o săptămână de la anunțarea publică a incidentului.
Un sondaj neștiințific realizat de Europa Liberă arată că 74% dintre respondenți ar da statul în judecată pentru a cere despăgubiri dacă se confirmă accesarea neautorizată a datelor lor.
Ce date au fost vizate și care este riscul real?
Potrivit informațiilor disponibile, atacatorii au preluat date din Registrul de Stat al Populației, Registrul Bunurilor Imobile, Registrul Transporturilor și Registrul Sănătății. STISC a anunțat că serviciile de semnătură electronică funcționează în parametri normali, iar AGE precizează că, până acum, nu au fost identificate modificări sau alterări ale datelor în registrele de stat.
Totuși, AGE recunoaște că amenințarea cibernetică persistă. Dacă 61 de servicii publice digitale au revenit online, alte 21 rămân indisponibile. Agenția a promis că va stabili în curând un mecanism prin care victimele furtului de date vor fi informate individual.
