Dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc a ajuns, din nou, în atenția presei occidentale. Publicația independentă italiană „Il Giornale d’Italia” avertizează despre derapajele din reforma justiției de la Chișinău și pune sub semnul întrebării metodele la care s-a recurs în examinarea cauzei în care este vizat fostul lider PDM.
Jurnaliștii italieni vorbesc, cu referire la experți naționali și internaționali, că rivalii șefei statului, Maia Sandu, au devenit țintele „luptei împotriva corupției”, transmite Telegraph.md.
„Criticii pun sub semnul întrebării atât metodele, cât și țintele „luptei împotriva corupției”. Țintele sunt foști politicieni și rivali ai Maiei Sandu, care nu mai sunt la guvernare. Totuși, în cinci ani nu a fost deschis niciun dosar împotriva formațiunii de la guvernare Partidul Acțiune și Solidaritate sau a funcționarilor guvernamentali. Autoritățile moldovene laudă dosarul împotriva fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, privind „furtul miliardului”, drept cel mai prestigios rezultat al lor. În 2014–2015, aproximativ un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar, iar Plahotniuc a fost suspectul. Plahotniuc este un oligarh moldovean important și o figură politică controversată. Dar nu a deținut nicio funcție guvernamentală de șase ani, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea „luptei împotriva corupției”. Presiunea intensă asupra foștilor rivali ai Maiei Sandu seamănă mai degrabă cu o reprimare a opoziției decât cu o combatere a funcționarilor corupți. În plus, pe măsură ce ancheta avansează, observatori interni și internaționali avertizează că traiectoria sa ar putea submina încrederea în investigație și în întregul sistem”, se arată în articolul din „Il Giornale d’Italia”, semnat de Pietro Stramezzi și intitulat „Moldova, lupta împotriva corupției sau reprimarea opoziției? Experții se tem pentru independența justiției într-o țară candidată la UE”.
Publicația italiană scrie și despre suspiciunile ce planează asupra modului cum decurge examinarea dosarului Plahotniuc și asupra integrității unor judecători.
„Avocații lui Plahotniuc s-au plâns că apărării i s-a acordat foarte puțin timp pentru a examina un dosar vechi de un deceniu, care cuprinde 97 de volume a câte 300–400 de pagini fiecare, în timp ce procurorii au avut ani la dispoziție. Instanța a respins majoritatea martorilor apărării, inclusiv pe cei-cheie. Acest lucru a ridicat suspiciuni de părtinire. Separarea cazului Plahotniuc într-o procedură distinctă a făcut imposibilă urmărirea tuturor fluxurilor financiare și a beneficiarilor. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, monitorizând alegerile moldovenești din toamna anului 2025, a avertizat asupra „riscului unui control politic ocult asupra deciziilor judiciare”. Acest risc este real: doi judecători care gestionează cazuri de „anticorupție” de mare profil, inclusiv cel al lui Plahotniuc, sunt candidați pentru a conduce Camera Judiciară Supremă (Curtea Supremă a Justiției). Carierele lor depind acum de un dosar care ar putea avea conotații politice”, scrie publicația italiană.
Jurnaliștii occidentali mai atrag atenția și asupra faptului că în UE crește tot mai mult scepticismul față de reformele din justiție.
„În pofida sprijinului public al liderilor UE pentru agenda Maiei Sandu, scepticismul față de reformele guvernului său crește în culise. Fondul Monetar Internațional a refuzat să acorde Moldovei două tranșe în toamna anului 2025, invocând probleme ale sistemului judiciar și reforme eșuate ale procuraturii. Neîncrederea a crescut după ce șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a anunțat că a suspendat mai multe dosare de corupție de nivel înalt în 2024. (…) Guvernul moldovean a lansat reforme radicale, în special în domeniul justiției. Însă experții spun că direcția efectivă a acestor reforme se abate semnificativ de la scopurile declarate. În loc să creeze mai întâi mecanisme pentru a izola instanțele de controlul guvernamental, autoritățile au început cu „verificarea” judecătorilor și procurorilor. Oficialii au prezentat auditul drept o modalitate de a epura elementele corupte. În practică, acesta permite guvernului să păstreze doar judecătorii loiali, sub pretextul luptei împotriva corupției. Reprimarea, nu schimbarea instituțională, a devenit primul pas”, se mai arată în articol.
„Avocații lui Plahotniuc s-au plâns că apărării i s-a acordat foarte puțin timp pentru a examina un dosar vechi de un deceniu, care cuprinde 97 de volume a câte 300–400 de pagini fiecare, în timp ce procurorii au avut ani la dispoziție. Instanța a respins majoritatea martorilor apărării, inclusiv pe cei-cheie. Acest lucru a ridicat suspiciuni de părtinire. Separarea cazului Plahotniuc într-o procedură distinctă a făcut imposibilă urmărirea tuturor fluxurilor financiare și a beneficiarilor. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, monitorizând alegerile moldovenești din toamna anului 2025, a avertizat asupra „riscului unui control politic ocult asupra deciziilor judiciare”. Acest risc este real: doi judecători care gestionează cazuri de „anticorupție” de mare profil, inclusiv cel al lui Plahotniuc, sunt candidați pentru a conduce Camera Judiciară Supremă (Curtea Supremă a Justiției). Carierele lor depind acum de un dosar care ar putea avea conotații politice”, scrie publicația italiană.
Jurnaliștii occidentali mai atrag atenția și asupra faptului că în UE crește tot mai mult scepticismul față de reformele din justiție.
„În pofida sprijinului public al liderilor UE pentru agenda Maiei Sandu, scepticismul față de reformele guvernului său crește în culise. Fondul Monetar Internațional a refuzat să acorde Moldovei două tranșe în toamna anului 2025, invocând probleme ale sistemului judiciar și reforme eșuate ale procuraturii. Neîncrederea a crescut după ce șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a anunțat că a suspendat mai multe dosare de corupție de nivel înalt în 2024. (…) Guvernul moldovean a lansat reforme radicale, în special în domeniul justiției. Însă experții spun că direcția efectivă a acestor reforme se abate semnificativ de la scopurile declarate. În loc să creeze mai întâi mecanisme pentru a izola instanțele de controlul guvernamental, autoritățile au început cu „verificarea” judecătorilor și procurorilor. Oficialii au prezentat auditul drept o modalitate de a epura elementele corupte. În practică, acesta permite guvernului să păstreze doar judecătorii loiali, sub pretextul luptei împotriva corupției. Reprimarea, nu schimbarea instituțională, a devenit primul pas”, se mai arată în articol.
Publicația italiană sugerează că, de acum încolo, Bruxelles va fi mai dură în criticile pe care le va formula.
„Moldova a atras rareori atenția Europei. Însă, pe măsură ce caută aderarea la UE, Bruxelles-ul nu mai poate ignora ceea ce se întâmplă acolo. A închide ochii ar legitima abuzurile și ar trăda standardele europene de guvernanță. Aceste carențe instituționale îndepărtează și mai mult Moldova de integrarea în UE. Ignorarea lor ar stabili un precedent periculos, punând în pericol principiile fundamentale ale UE privind statul de drept și independența justiției”, se arată în concluzia făcută de publicația italiană.
