Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, invocând riscuri majore pentru autonomia locală și democrația comunităților. Reprezentanții autorităților locale susțin că actualul text slăbește principiul consultării prin referendum și poate deschide calea unor ingerințe politice arbitrare.
Critici privind consultarea comunităților
CALM atrage atenția că orice modificare a limitelor teritoriale trebuie să respecte principiile constituționale și prevederile Carta Europeană a Autonomiei Locale, care stipulează consultarea prealabilă a colectivităților locale, inclusiv prin referendum.
Potrivit organizației, diminuarea votului calificat sau reducerea reprezentativității în procesul decizional ar slăbi democrația locală și ar crea premise pentru intervenții politice.
Principiul subsidiarității, pus sub semnul întrebării
Reprezentanții CALM subliniază că principiul subsidiarității presupune luarea deciziilor cât mai aproape de cetățean și asigurarea accesului la servicii publice în comunitate.
În acest context, eliminarea criteriului privind distanța de 25 km — prezentat anterior drept garanție a apropierii serviciilor de cetățeni — este considerată o dovadă de centralizare excesivă. CALM susține că această schimbare contrazice argumentele inițiale ale reformei și ar putea urmări scopuri electorale.
„Reforma trebuie să fie despre apropierea serviciilor de cetățeni, nu despre calcul electoral”, menționează organizația într-un apel public.
Propuneri pentru o reformă amplă a administrației publice
CALM consideră că amalgamarea voluntară trebuie integrată într-o reformă mai largă a administrației publice, care să includă:
- stimulente financiare garantate pentru minimum 5 ani pentru localitățile care decid amalgamarea;
- reducerea numărului de raioane și crearea unor regiuni de dezvoltare cu competențe administrative reale;
- clarificarea competențelor delegate și proprii, după principiul „o competență – o sursă financiară”;
- municipalizarea orașelor poli de creștere.
Pentru reducerea dependenței financiare de centru, organizația propune alocarea integrală către orașe a impozitului pe venit al persoanelor fizice, direcționarea a 50% din impozitul pe venit la locul de trai și minimum 20% din TVA către comunitățile rurale, precum și redefinirea capacității fiscale pe locuitor.
Măsuri pentru eficiență și atractivitatea funcției publice
Printre alte propuneri se numără creșterea salariilor în administrația locală la un nivel comparabil cu cel din administrația centrală, acordarea sporurilor de performanță pentru atragerea proiectelor externe și programe naționale de formare pentru primari și funcționari.
De asemenea, CALM solicită crearea unui fond de cofinanțare de 1–2% din Bugetul Public Național pentru proiecte europene, astfel încât primăriile să nu piardă finanțări din lipsa contribuției proprii.
În plan administrativ, organizația cere interconectarea registrelor naționale cu sistemele locale de colectare a taxelor și digitalizarea serviciilor publice locale.
Prevederi contestate
CALM respinge mai multe prevederi din proiectul de lege, printre care:
- reducerea pragului de vot pentru deciziile de amalgamare (susține menținerea votului de două treimi);
- stabilirea arbitrară a centrului administrativ al UAT amalgamate;
- criterii considerate rigide privind populația și hotarul comun;
- excluderea criteriului economic;
- lipsa obligativității referendumului local.
Solicitare de revizuire
În concluzie, CALM anunță că nu susține proiectul în forma actuală și solicită constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a textului. Organizația își exprimă speranța că Parlamentul va ține cont de expertiza autorităților locale și va ajusta proiectul astfel încât amalgamarea voluntară să devină un proces democratic și funcțional.
