Belarus a devenit unul dintre cele mai noi state care au aderat la inițiativa internațională „Board of Peace” (Consiliul de Pace), lansată de fostul președinte american Donald Trump.
Această decizie a stârnit reacții și semne de întrebare în rândul diplomaților occidentali, având în vedere contextul represiunii interne conduse de Alexandr Lukașenko și sprijinul constant pe care Minskul îl acordă Rusiei în conflictul din Ucraina, relatează Mediafax.
Anunțul oficial a fost făcut pe platforma
X (fostul Twitter) de către reprezentanții „Board of Peace”. Ei au precizat că „salută Belarusul ca membru fondator al organizației noastre internaționale în creștere”. Rămâne neclar dacă autoritățile de la Minsk au plătit taxa de 1 miliard de dolari necesară pentru obținerea statutului de membru permanent al acestei structuri, scrie Euronews.
Ministerul de Externe al Belarus a transmis că țara este „pregătită să joace un rol activ în conturarea unei noi arhitecturi de securitate globală și regională”, subliniind că aceasta ar trebui să se bazeze pe respect reciproc și pe luarea în considerare a intereselor naționale ale statelor membre.
Sancțiuni internaționale și imaginea de mediator a lui Lukașenko
Regimul lui Lukașenko se confruntă cu sancțiuni severe din partea Uniunii Europene încă din 2020. Acestea au survenit în urma alegerilor recente, considerate fraudate și a represiunii violente a protestelor anti – regim. Presiunea internațională a crescut semnificativ în 2022, după ce Belarus a permis Rusiei să își folosească teritoriul pentru a lansa invazia pe scară largă a Ucrainei.
Deși Statele Unite au ridicat parțial unele sancțiuni în schimbul eliberării unor deținuți politici, îngrijorările privind controlul strict al lui Lukașenko asupra statului și relația sa strânsă cu Vladimir Putin persistă. Recent, Rusia a desfășurat în Belarus sisteme de rachete hipersonice Oreshnik, capabile să transporte focoase nucleare.
Inițiva lui Trump a fost lansată oficial săptămâna trecută în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Trump a semnat carta fondatoare în prezența mai multor lideri, printre care președintele Argentinei și premierul Ungariei. Președintele SUA a mai declarat că obiectivul său este „pacea în lume”.
Deși conceptul a fost inițial gândit pentru monitorizarea armistițiului din Gaza, „Board of Peace” și-a extins rapid domeniul de acțiune. Acum este prezentat drept o alternativă la mecanismele tradiționale de soluționare a conflictelor, precum Consiliul de Securitate al ONU.
Critici din Europa
Mai multe state europene, inclusiv Franța, Germania, Norvegia și Suedia, au refuzat invitația de a se alătura inițiativei. Criticii susțin că structura este lipsită de transparență și că riscă să legitimeze lideri autoritari.
Secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, a descris proiectul drept „o încercare tristă și slabă de a replica nașterea ONU”. Între timp secretarul de stat american Marco Rubio a admis că mecanismele de funcționare ale Consiliului sunt încă „în lucru”.
