Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză de securitate cibernetică. Potrivit deputatei Liliana Iaconi, un nou atac a expus datele personale a aproape un milion de cetățeni, marcând al doilea incident major de acest fel în ultimele luni, după cel de la CNAM din aprilie. Parlamentara a depus o interpelare oficială către Guvern, cerând clarificări urgente privind responsabilitățile, măsurile luate și garanțiile că astfel de scurgeri de date nu se vor mai repeta.
Încrederea cetățenilor în securitatea digitală a statului este din nou pusă la grea încercare. Deputata Liliana Iaconi a tras un semnal de alarmă sever, dezvăluind că, în urma celui mai recent atac cibernetic, ar fi fost compromise aproximativ un milion de IDNP-uri (Numere de Identificare de Stat).
Un milion de identități, sub amenințare
Această cifră, dacă va fi confirmată oficial, indică o vulnerabilitate sistemică a infrastructurii digitale a Republicii Moldova. Faptul că acesta este al doilea incident de o asemenea amploare în doar câteva luni (după breșa de la CNAM din aprilie 2026) transformă problema dintr-un simplu incident tehnic într-o criză de management și securitate națională.
„Vorbim despre datele personale ale cetățenilor, despre securitatea informațională a statului și despre responsabilitatea instituțiilor care trebuie să le protejeze”, a subliniat Liliana Iaconi.
Interpelare oficială: „Cine răspunde?”
În fața acestei situații, deputata a inițiat un demers parlamentar formal, adresând o interpelare Guvernului pentru a obține răspunsuri clare și pertinente. Întrebările sale vizează nucleul crizei de accountability:
- Cine își asumă răspunderea politică și administrativă pentru această nouă breșă?
- Ce măsuri concrete au fost implementate după incidentul similar de la CNAM din luna aprilie, având în vedere că ele nu au prevenit noul atac?
- Ce garanții reale au cetățenii că astfel de scurgeri de date nu se vor mai repeta în viitor?
Zvonuri toxice: Baza de date, „vândută” call-center-urilor?
Un aspect îngrijorător semnalat de Liliana Iaconi este circulația unor informații neoficiale, dar extrem de grave, în spațiul public. Conform acestor zvonuri, baza de date a Agenției de Guvernare Electronică (AGE) ar fi fost intenționat „vândută” cu sute de mii de euro gestionarilor de call-center-uri.
Deși deputata și-a exprimat ferm neîncrederea în aceste scenarii, subliniind că „vrea să creadă în profesionalismul celor care activează în instituțiile publice și sunt plătiți din banii publici”, simpla existență a unui astfel de zvon amplifică exponențial criza de încredere a cetățenilor în stat.
Așteptarea răspunsului oficial
Demersul parlamentar vizează direct Cancelaria de Stat și Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Până la obținerea unui răspuns oficial, a unei anchete transparente și a unor măsuri de mitigare a riscurilor, suspiciunile privind securitatea datelor personale ale moldovenilor rămân la cote maxime.
