Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat marți că aderarea Ucrainei la UE va fi ea în sine ‘o garanție de securitate cheie’ pentru această țară, după o discuție prin videoconferință cu alți lideri europeni susținători ai Ucrainei, relatează Agerpres.
‘O dezbatere bună astăzi cu liderii europeni despre susținerea noastră pentru Ucraina, securitatea sa și reconstrucția țării. În cele din urmă, prosperitatea unui stat ucrainean liber se sprijină pe apartenența la UE. Aceasta este de asemenea ea în sine o garanție de securitate cheie’, a scris Ursula von der Leyen pe social media.
Ea a adăugat că de pe urma aderării la UE ‘beneficiază nu doar țările care se alătură’ blocului comunitar, ci ‘întreaga Europă, așa cum arată valurile succesive de extindere’.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat în septembrie că Rusia nu s-a opus niciodată aderării Ucrainei la UE, dar consideră inacceptabilă intrarea acestei țări în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune intrării Ucrainei în UE, din mai multe motive care privesc situația drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia, prejudiciile pe care le-ar suferi economia ungară și blocarea majorității fondurilor europene pentru Ungaria de către Comisia Europeană, care contestă politica suveranistă a lui Orban și îl acuză de încălcarea ‘statului de drept’.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți mai devreme că o nouă întâlnire cu liderii statelor care sprijină țara sa în războiul cu Rusia, reuniți în așa-numita ‘Coaliție de Voință’, va avea loc săptămâna viitoare în Franța, în urma negocierilor pe care el le-a avut duminică în SUA cu președintele american Donald Trump asupra unui plan de pace menit să încheie acest război.
Un prim plan de pace, în 28 de puncte, a fost propus luna trecută de Trump, dar a fost primit negativ de Ucraina și de susținătorii săi europeni, pe care Rusia îi acuză că fac totul pentru a submina eforturile de pace ale președintelui american. Documentul inițial propus de acesta din urmă prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas, plus alte puncte care au nemulțumit Kievul și europenii, cum ar fi distribuția dezechilibrată în detrimentul acestora (în raport cu SUA) a contribuțiilor și beneficiilor legate de reconstrucția postbelică a Ucrainei.
În urma obiecțiilor Ucrainei și ale aliaților săi europeni, care au formulat o serie de contrapropuneri, planul inițial a fost revizuit succesiv, în paralel cu discuții între Washington și Moscova, care consideră inacceptabile unele puncte, dar vede în altele o bază pentru discuții, Zelenski a venit duminică la întâlnirea cu Trump desfășurată la Mar-a-Lago cu o nouă contrapropunere, în 20 de puncte.
Trump a declarat, după discuțiile avute cu Zelenski, că sunt ‘probabil foarte aproape’ de un acord pentru încheierea războiului, dar rămân de soluționat ‘chestiuni spinoase’, în special controlul asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de Rusia, și controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Donețk și aproape complet regiunea Lugansk.
Rusia cere Ucrainei să-și retragă trupele din Donbas, în timp ce Kievul dorește ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a propus o zonă economică liberă dacă Ucraina își retrage unitățile din partea Donbasului pe care o controlează.
Pe de altă parte, Zelenski cere garanții de securitate occidentale similare cu cele oferite de NATO și ca un acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina, despre care susține că necesită o pregătire de cel puțin 60 de zile, concomitent cu un armistițiu, în timp ce Rusia respinge orice armistițiu, considerând că astfel Kievul ar urmări să obțină un respiro pentru a-și reface forțele armate.
De asemenea, Zelenski și aliații săi europeni cer în continuare trimiterea de trupe europene în Ucraina în cadrul unor garanții de securitate postbelice, deși Rusia a afirmat în mod repetat că o asemenea desfășurare este pentru ea inacceptabilă.
Înainte și după întâlnirea de duminică cu Zelenski, președintele Trump a avut de asemenea convorbiri cu Putin. Trump a descris drept ‘foarte bună’ și ‘foarte productivă’ ultima discuție cu liderul de la Kremlin, deși acesta din urmă a amenințat că își va înăspri poziția de negociere după ce a acuzat Kievul că a încercat să lovească cu drone una dintre reședințele sale, o acuzație pe care Ucraina a dezmințit-o ca nefondată, subliniind că Moscova nu a prezentat nicio dovadă.
