Expertul în politică economică Veaceslav Ioniță a remarcat că stagflația este o combinație între inflație ridicată și stagnare economică – două fenomene care, în mod normal, nu ar trebui să apară simultan.
„Când prețurile cresc, economia ar trebui să se dezvolte, iar când acestea scad, producția ar trebui să se reducă. În Moldova, însă, prețurile se măresc fără creștere economică, ceea ce are un impact negativ atât asupra populației, cât și asupra mediului de afaceri”, a explicat Veaceslav Ioniță, transmite infotag.md.
Acesta consideră că până la sfârșitul anului 2025, inflația ar putea ajunge la 7%, în timp ce prețurile s-au dublat în ultimii cinci ani.
„În esență, am avut o creștere a prețurilor de 80%, cu o creștere economică practic zero. «Industria și agricultura nu au reușit să se redreseze la nivelul din 2019», a remarcat Ioniță.
Acesta observă că volumul producției industriale în Anul 2024 a fost mai mic decât în 2019, iar o creștere de 5% în 2025 ar însemna doar o revenire la nivelul de acum șase ani.
„Practic, am avut o creștere a prețurilor de 80% la o creștere economică practic nulă. Industria și agricultura nu au reușit să se redreseze până la nivelul din 2019”, a remarcat Veaceslav Ioniță.
El a menționat că exporturile Republicii Moldova au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în 2025, revenind la nivelul din 2021.
„În același timp, numărul persoanelor angajate a scăzut semnificativ – de la 872.000 de persoane în 2019 la 807.000 de persoane în 2025. Deși salariul nominal a crescut, acesta nu a reușit să compenseze inflația. În 2025, creșterea salariului real este estimată la 6-7%, dar acest lucru nu este încă suficient pentru a acoperi pierderile anterioare”, a explicat Ioniță.
Un alt semn de stagnare, potrivit acestuia, este scăderea consumului intern.
„Veniturile din TVA, care reflectă activitatea economică, au stagnat în 2023-2024, rămânând la un nivel de aproximativ 30 de miliarde de lei. Abia în 2025 s-a observat o ușoară redresare, ajungând la 36,6 miliarde de lei – un nivel comparabil cu cel din 2019, dacă se ia în considerare valoarea reală a leului. Am avut o inflație fără precedent, stagnarea PIB-ului, scăderea producției și a exporturilor, reducerea locurilor de muncă și scăderea consumului. Toate acestea definesc clar fenomenul de stagflație – un context economic nefavorabil atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri”, a adăugat expertul.
