Irina Vlah, lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, acuză autoritățile de lipsă de transparență în gestionarea dosarului transnistrean și solicită publicarea unui presupus plan discutat cu partenerii externi. Ea a adresat conducerii țării cinci întrebări esențiale, cerând clarificări privind viitorul regiunii.
Irina Vlah menționează că se vehiculează ideea că regiunea transnistreană ar urma să fie administrată din exterior pentru o perioadă anume, „deşi nu e clar cine ar trebui să o administreze, în ce condiţii şi în baza căror norme legale”.
„De asemenea, se vehiculează că regiunea transnistreană nu va avea un statut special în componenţa Republicii Moldova, deşi articolul 110 din Constituţie prevede condiţii speciale de autonomie pentru localităţile din stânga Nistrului, iar Legea nr. 173 din 22 iulie 2005 prevede crearea unei autonomii transnistrene în cadrul Republicii Moldova. Se vehiculează şi alte informaţii neoficiale, care doar aprofundează incertitudinea legată de viitorul regiunii transnistrene”, spune Irina Vlah.
Astfel, politiciana solicită conducerii țării să facă public acel plan despre care se spune că a fost elaborat şi discutat cu partenerii europeni.
„Soluţionarea problemei transnistrene este un proces de interes public major şi cetăţenii au dreptul să cunoască toate detaliile relevante din acest punct de vedere. Secretizarea informaţiilor doar va dăuna procesului de reglementare a problemei transnistrene. Şi vreau să vă amintesc şi cu această ocazie că în istoria modernă a Republicii Moldova avem exemple concrete când secretizarea informaţiilor ce ţineau de problema transnistreană au generat reacţii dure din partea societăţii”, spune Irina Vlah.
Ea a revenit la solicitările făcute anterior:
„Prima întrebare: Cine concret sunt partenerii externi cu care se discută despre acest plan? E o întrebare de bază, pentru că o soluţie eficientă pentru problema transnistreană poate fi identificată doar printr-un larg consens internaţional. E un adevăr care trebuie spus, chiar dacă cuiva ar putea să nu-i convină.
A doua întrebare: În ce măsură au participat reprezentanţii Tiraspolului la discuţiile pe marginea acestui plan? Sau, dacă încă nu au participat, la ce etapă vor fi invitaţi să participe? Este absolut evident că, fără un dialog constructiv pe filiera bilaterală, o soluţie eficientă pentru problema transnistreană nu va putea fi identificată.
A treia întrebare: Soluţia identificată pentru problema transnistreană va fi supusă unui referendum naţional? Ar fi logic să fie aşa, pentru că e vorba de un subiect de maximă importanţă şi e clar că la baza unei eventuale decizii trebuie să stea voinţa poporului.
A patra întrebare: Va fi modificată Constituţia Republicii Moldova ca urmare a implementării preconizatului plan sau se va acţiona în limitele actualei Constituţii? Şi aceasta e o întrebare de bază şi, fără a avea un răspuns la ea, nu vom putea vorbi în termeni reali despre o soluţie eficientă pentru problema transnistreană.
A cincea întrebare: În ce măsură se va expune o eventuală soluţionare a problemei transnistrene asupra mandatelor conducerii Republicii Moldova, în special a Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova?
Şi o întrebare derivată din precedenta: O eventuală soluţionare a problemei transnistrene poate servi drept temei pentru ca actualul Preşedinte al Republicii Moldova să candideze pentru al treilea mandat?”, se întreabă Irina Vlah.
