Într-o Europă care vrea să rămână atractivă pentru investiții și talente, diferențele dintre state devin tot mai vizibile. Unele țări oferă combinația ideală de competențe, productivitate și stabilitate instituțională, în timp ce altele pierd teren din cauza costurilor ridicate, a problemelor demografice sau a blocajelor administrative.
Un nou clasament arată unde este cel mai avantajos să angajezi în Europa în 2026 și care sunt statele care rămân în urmă, scrie Euronews.
Europa se poziționează constant ca o destinație importantă pentru investiții: stocurile de investiții directe deținute de investitori străini se ridică la aproape 10.000 de miliarde de euro doar în Uniunea Europeană, cea mai mare piață unică din lume din punctul de vedere al numărului de consumatori.
În acest context, companiile din afara continentului caută permanent cele mai bune locuri pentru a-și dezvolta afacerile. Totuși, fragmentarea politică, legislativă și administrativă a Europei face dificilă identificarea clară a țărilor cele mai potrivite.
Un nou studiu vine în sprijinul acestora, oferind un clasament al celor mai bune și mai slabe state europene pentru companiile care vor să angajeze.
Potrivit The Conference Board, un think tank global de cercetare economică cu sediul în SUA, combinația dintre competențe de calitate, o cultură de afaceri solidă și costuri ale muncii relativ moderate transformă Danemarca în cea mai atractivă destinație pentru firmele care doresc să se stabilească sau să se extindă în Europa.
Top 10 al clasamentului este dominat de state din nordul Europei, alături de economii mai mici, dar prospere, care excelează la capitolele adaptabilitate și competențe. Fiecare categorie este evaluată pe o scară de până la 100 de puncte.
Elveția, aflată pe locul al doilea, este singura țară care a obținut punctaj maxim, 100 de puncte, la capitolul talent și competențe. Costul ridicat al vieții rămâne însă o provocare majoră pentru companiile care vor să angajeze acolo.
Germania: presiune demografică și costuri ridicate ale muncii
Germania este singura economie din G7 care reușește să intre în top 10. Raportul semnalează însă probleme importante, precum scăderea populației active, care pune presiune pe oferta de forță de muncă, creșterea costurilor salariale și adoptarea lentă a tehnologiilor digitale.
Țara a obținut un scor deosebit de slab la capitolul competitivitate a forței de muncă, cu doar 25 de puncte, al doilea cel mai mic scor dintre cele 20 de state analizate, după Portugalia, care a obținut 19 puncte.
Marea Britanie: haosul post-Brexit, compensat de talent și servicii
Regatul Unit ocupă locul 12, poziție influențată negativ de incertitudinile de reglementare de după Brexit și de investițiile regionale inegale.
Cercetătorii arată totuși că piața muncii rămâne relativ flexibilă, susținută de crearea dinamică de locuri de muncă, de un sector al serviciilor puternic și de o bază solidă de talente.
„Profilul general este cel al unui mediu al muncii agil, dar constrâns, care se bazează pe creșterea generată de servicii și pe fluxurile internaționale de talente”, se arată în raport.
Franța și Italia: probleme diferite, poziții apropiate
Franța, clasată pe locul 18, și Italia, pe locul 20, au performanțe mai slabe, dar din motive diferite.
În cazul Franței, competitivitatea este afectată de rigiditate.
„Reglementările complexe și flexibilitatea limitată încetinesc capacitatea firmelor de a se adapta și de a se extinde rapid”, a explicat autorul raportului, Robert Maillard.
Italia se confruntă cu probleme la polul opus, fiind trasă în jos de dificultăți de guvernanță, de calitatea managementului și de inovația lentă în afara centrelor sale industriale tradiționale.
„Italia nu duce lipsă de competențe, dar are dificultăți în a le transforma în productivitate la scară largă”, a spus Maillard. „Difuzarea slabă a tehnologiilor digitale, declinul demografic și fricțiunile de guvernanță împiedică transformarea know-how-ului industrial într-o performanță economică generalizată”.
„Ambele țări au talente și instituții solide, dar blocajele structurale limitează capacitatea acestui potențial de a se transforma în agilitate și competitivitate”, a adăugat el.
La coada clasamentului se află Cipru, Grecia, Croația, Polonia, Slovacia și Bulgaria, toate cu mai puțin de 30 de puncte.
România a obținut rezultate mai bune decât toate cele 6 țări, având un punctaj de 31,9, dar sub Ungaria, care are 35,4 puncte.
Ce contează cel mai mult pentru recrutorii internaționali
Organizația a întrebat, de asemenea, directori de resurse umane și lideri de companii ce caută cu adevărat atunci când decid unde să se extindă sau să se relocheze.
Prioritatea principală este existența competențelor potrivite pentru rolurile actuale și viitoare, menționată de 51% dintre respondenți. Urmează productivitatea ridicată, susținută de capacități tehnologice solide (28%), și nivelul competitiv al taxelor pe muncă, care ajută la menținerea costurilor sub control (28%).
Egalitatea de șanse pe piața muncii a fost considerată, de departe, cel mai puțin important criteriu dintre cele analizate, fiind menționată ca prioritate scăzută de 62% dintre respondenți.
