În cadrul unei emisiuni televizate V.Voronin – comunistul glorios de altădată, a făcut un spectacol de toată „frumuseţea”. Irascibil sau supărăcios, acesta dădea lecţii de jurnalism atât moderatoarei emisiunii, cât şi tuturor celorlalţi practicanţi ai meseriei: „… voi trebuie să puneţi întrebările aşa cum trebuie”.

Totodată, acesta a mai scos, din desaga sa cu cuvinte, expresii fantastice: „Preşedintele Parlamentului este starşâi deputat (deputat mai mare)” sau „Nu-ţi pot îndestula liubopâtstva (curiozitatea)”. Voronin, după cum vorbeşte, adică urât, aşa se şi poartă.  

Fiind întrebat dacă fracţiunea comunistă va vota candidatura lui Marian Lupu la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, acesta a spus răspicat că NU. A subliniat însă că va vota numai în situaţia în care candidatul propus va fi unul neafiliat politic. O altă condiţie ar fi aceea ca partidele care au acces în Parlament să accepte formarea unei coaliţii largi.

Deşi declară că este preocupat de viitorul R. Moldova, Voronin nu face decât să caute căi de a-i tăia nasul lui Lupu, cel care, prin plecarea sa la PD, a trimis PCRM-ul în opoziţie pentru o perioadă nedeterminată de timp. Răzbunarea faţă de un oponent politic nu este compatibilă cu interesul faţă de ţară. Liderul comunist, fără să-şi dea seama, s-a transformat într-un ins încăpăţânat, care prin comportamentul său îşi va duce partidul la ruinare.

Referindu-se la posibilitatea ca Vlad Plahotniuc să obţină totuşi cele două voturi necesare pentru alegerea viitorului şef al statului, vocea lui Voronin a cam scârţâit asemenea unei roţi neunse de căruţă. Cu toate că s-a arătat încrezător în verticalitatea colegilor săi, a lăsat loc să se înţeleagă că până la urmă oamenii oameni rămân şi se poate întâmpla orice.

Este cert faptul că atât AIE-2, cât şi PCRM sunt pentru evitarea cu orice preţ a alegerilor anticipate. Nimeni nu va avea de câştigat de pe urma unui nou scrutin. Poate doar V. Voronin, care îşi va lua revanşa în faţa lui M. Lupu. Nealegerea preşedintelui ţării însă ar însemna crăparea răbdării poporului.

Este regretabil faptul că un om aflat în plină senectute încurcă Parlamentul să funcţioneze normal, încurcă întreaga societate moldavă să se dezvolte satisfăcător. Un individ care şi-a trăit viaţa aşa cum i-a plăcut, aşa cum a vrut, nu ne permite nouă, generaţiilor mai tinere, să avem parte de propria noastră viaţă, de propriul nostru viitor.