O toxină vegetală care există de zeci de ani, în trestia de zahăr, poate deveni cel mai puternic antibiotic din lume, potrivit unui nou studiu.

Antibioticul, numit albicidină, este produs de agentul patogen bacterian ce provoacă „arderea” frunzelor trestiei de zahăr – Xanthomonas albilineans. După mai multe cercetări, concluzia la care au ajuns cercetătorii este că albicidina ar fi folosită de agentul patogen pentru a ataca planta – trestia de zahăr, în acest caz particular.

Se știe de ceva timp că albicidina este foarte eficientă în uciderea bacteriilor, inclusiv E. coli și S. aureus. Aceste superbacterii, renumite pentru rezistența lor crescândă la antibioticele existente, au determinat o nevoie vitală de noi medicamente eficiente, scrie sciencedaily.com.

În ciuda potențialului său antibiotic și a toxicității scăzute în experimentele preclinice, dezvoltarea farmaceutică a albicidinei a fost împiedicată. Asta pentru că oamenii de știință nu au identificat foarte bine mecanismul prin care acționează.  Grupurile de cercetare reunite din Germania, Anglia și Polonia lucrează acum pentru a obține, prin progresele din microscopia creio-electronică, o primă „formă” a albicidinei legate de girasă.

Cum funcționează albicidina

„Se pare că, prin natura interacțiunii, albicidina vizează o parte cu adevărat esențială a enzimei și este greu pentru bacterii să dezvolte rezistență la aceasta. Acum, că avem o înțelegere structurală, putem căuta în continuare și să facem mai multe modificări la albicidină pentru a-și îmbunătăți eficacitatea și proprietățile farmacologice”, a declarat profesorul Dmitry Ghilarov de la Centrul John Innes, din Norwich, UK.

În testele cu diverse formule ale antibioticului nou sintetizat chimic, rezultatele au fost eficiente împotriva unora dintre cele mai periculoase infecții bacteriene dobândite în spital, inclusiv Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa și Salmonella typhimurium.

„Molecula există de zeci de ani. Credem că albicidina este unul dintre cei mai interesanți candidați la antibiotice noi din ultimii ani. Are o eficacitate extrem de ridicată în concentrații mici și este foarte puternic împotriva bacteriilor patogene, chiar și a celor rezistente la antibioticele utilizate pe scară largă, cum ar fi fluorochinolonele”, a mai spus Ghilarov.

Sunt necesare studii clinice pe oameni

Următorul pas pentru această cercetare este ca academicienii și farmaciștii să caute finanțare pentru a duce cercetarea înainte la studiile clinice pe oameni. Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea unei noi clase de antibiotice necesare urgent în fața unei amenințări globale a infecțiilor cu rezistență la antimicrobiene.

Agenții patogeni multi-rezistenți, cum ar fi Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa și Salmonella typhimurium, prezintă o povară periculoasă în domeniul sănătății, exacerbată de pandemia COVID-19.

Infecțiile cu agenți patogeni rezistenți sunt o cauză principală de deces în unitățile de terapie intensivă din spitale. Agenții patogeni gram-negativi rezistenți la medicamente au provocat 50.000 de decese în 2019. Și în pofida unor noi medicamente necesare urgent pentru a combate această amenințare, prin programele de descoperire a medicamentelor nu au fost produse noi clase de antibiotice de câteva decenii, se arată în revista de specialitate.