Timp de 10 ani, Casa de Cultură din satul Recea, raionul Străşeni, a devenit unică în felul său. 18 covoare naţionale înfrumuseţează spaţiul din interiorul clădirii. Vechi de peste o sută de ani, covoarele sunt adunate de la oamenii din localitate precum şi din diferite colţuri ale ţării. Iar pentru valorifica arta covorului naţional, copiii din sat învaţă să ţese, transmite Mesager.

Aproape fiecare perete din încăperile Casei de Cultură din satului Recea este decorat cu un covor tradiţional. Multe dintre exponate au fost donate de către localnici. Ideea aparţine directoarei Casei de Cultură, Ludmila Sîrghi. Pasionată de arta covorului tradiţional, femeia spune că acum fiecare recean se poate mândri de această comoară.

„Fiecare covor are istoria sa, fiecare covor are amintirea sa, deoarece covoarele au fost colectate din localitate pe parcursul a 10 ani. Cel mai de preţ covor este acest covor care are peste 150 de ani, se numeşte Pomul Vieţii”, afirmă Ludmila Sîrghi, director Casa de Cultură, Recea.

În scurt timp urmează a fi expuse alte trei covoare donate de localnici. Pentru valorificarea fiecărui exponat în parte, directoarea casei de cultură vrea să organizeze în sat un festival tematic.

„Noi le primim, putem să le depozităm, le prelucrăm foarte bine ca în viitor să deschidem prima ediţie a unui festival "Festivalul Zestrei". Noi mai avem câţiva pereţi, o să le expunem prin câteva vestiare. Pe holul bibliotecii mai avem loc încă pentru 20 de covoare”, specifică Ludmila Sîrghi, director Casa de Cultură, Recea.

Un tezaur al satului Recea este şi formaţia folclorică "Cişmeluţa", care în fiecare an participă la diferite festivaluri, iar de sărbătorile de iarnă organizează în localitate evenimente culturale, care cuprind concerte cu colinde.

La Casa de Cultură din satul Recea funcţionează un atelier de creaţie, unde copiii sunt familiarizaţi cu tradiţia populară a ţesutului covoarelor. Lucrările micilor meşteşugari vor fi prezentate în cadrul unei expoziţii tematice.