Intalnirea on-line cu politologul Denis Cenusa s-a încheiat. Vezi aici răspusurile la întrebările cititorilor HotNews.md
26.11.2010 Caleidoscop
1004
Sursa imagine: hotnews.md
Alegerile si votul din strainatate, concurenta dintre partidele politice, votul tinerilor, implicarea factorilor externi in procesul electoral din Republica Moldova – acestea au fost temele abordate in cadrul intalnirii on-line a cititorilor HotNews.md cu politologul Denis Cenusa, coordinator al portalului Europa.md.
Intilnirea on-line s-a încheiat.
Raspunsurile invitatului nostru la intrebarile cititorilor HotNews.md le vedeți mai jos.
Denis Cenuşa este politolog. Din 2006 incoace activeaza in cadrul societatii civile din R. Moldova. A participat in proiecte de cercetare in cadrul Centrului Independent "Expert-Grup", Institul de Politici Publice, Centrul de Informare si Documentare NATO.
De asemenea, politologul Denis Cenusa colaborează cu presa scrisă si a scris articole pentru "TIMPUL" din R. Moldova, "ADEVĂRUL" şi "Foreign Policy România", "Dilema Veche" din România. În mod constat publică articole pentru portalul Azi.md. Este coordonatorul portalului Europa.md si colaborează cu sursele media online din ţară: HotNews.md şi Kommersant.md.
- Întrebarea #1 — Valentin Turcanu: am urmatoarele intrebari pentru Denis Cenusa:
Cat de important va fi votul tinerilor in aceasta campanie electorala?
Sint motivati tinerii sa iasa la vot?
Nu va pare ca pe chipul lor e scris "dezamagire"? - Denis Cenușă: Votul tinerilor poate determina înclinarea balanţei în favoare partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană, fie invers. Miza este de a obţine 61 de mandate în viitorul Parlament, lucru posibil doar cu ajutorul tineretului, asupra căruia se aplică diverse influenţe pentru a-l mobiliza.
Consider naivă încercarea partidelor de a atrage tinerii doar prin concerte costisitoare, cu efect trecător. În acest sens, apreciez mai mult campaniile de informare şi sensibilizare desfăşurate de sectorul neguvernamental, care pune accentul pe votul conştient, spre deosebire de partide care încearcă să "politizeze" în sens negativ acest lucru.
Tinerii sunt dezamăgiţi nu atât în prestaţia partidelor, dar mai degrabă de lipsa coeficientului de calitate, credibilitate, corenţă şi maturitate a partidelor care păşesc în alegeri. - Întrebarea #2 — Valeria din NY: cum credeti, cit de importante is alegerile din 28 noiembrie pentru diaspora? de ce moldovenii de peste hotare ar trebui sa iasa la vot?
- Denis Cenușă: Votul diasporei contează din mai multe perspective. Are loc responsabilizarea moldovenilor din străinătate faţă de procesele politice din ţară, o sensibilizare la nivel de conştiinţă civică şi apartenenţă la o comunitate originară.
Evident, diaspora are capacitatea de a influenţa rezultatul final în favoare unei anumite formaţiuni, dar şi în dezavantajul altora. Votul diasporei poate fi însă tratat diferit de cetăţenii rămaşi în ţară, fie blamat pentru că este unul "străin" lor, unul rupt de la realităţile locale, fie salutat pentru nepăsare şi interes sporit faţă de ţară, unde opţiunile de vot a multor alegători sunt denaturate de maşinăriile de manipulare şi propagandă a partidelor politice. - Întrebarea #3 — Mircea Mircea: Referitor , la alegatorii din strainatate....
Sunt sigur ca basarabenii nostri sunt cu mult mai informati decit cei din tara! Am multi colegi care invata inafara, si imi spuneau ca pentru un moment renuntasera la ideea de a mai merge la vot!
Dar cind l-au vazut pe Gabriel Stati in lista , si dupa prezentarea campaniei electorale a acestuia, multi studenti de acolo s-au hotarit sa voteze pentru dumnealui! Vad cum creste nr. sustinatorilor acestuia , si pe drept , Gabriel Stati daca se implica in politica la sigur o face cu un scop onest , si nu pt bani sau popularitate!
Asa ca cei care nu s-au decis inca cu alegerea,urmariti atent campania electorala a lui Gabriel Stati , la sigur veti ramine captivati! - Denis Cenușă: Este decizia fiecăruia pentru cine să voteze la alegeri. Pot veni doar cu anumite constatări pe marginea campaniei electorale a lui Stati. În linii generale, acest candidat a comunicat cu electoratul pe calea spoturilor publicitare şi a foilor volante.
Favorizarea lui în alegeri ar putea deriva de la experienţa şi cazul lui personal de succes, care pentru mulţi tineri este un model reuşit bun de urmat, unul de alternativă comparativ cu ceilalţi concurenţi, îndepărtaţi inclusiv şi după criteriul de vârstă.
Probabil, echipa lui Gabriel Stati aşteaptă cele mai multe voturi din partea tinerilor internauţi şi a celor din străinătate, dar aici, apare riscul suprapunerii cu alte partide, ca PL şi PLDM, care la fel mizează pe
acest tip de electorat. - Întrebarea #4 — Gheorghe Fântână: In strainatate voteaza foarte putini oameni, iar statul aloca atitea bani. Se face din considerente politice?
- Denis Cenușă: Lipsa de informare, condiţiile pentru participarea la votare, atitudinea deformată faţă de problemele şi provocările ţării de origine, precum şi grijile cotidiene ale moldovenilor din străinătate, sunt câteva dintre motivele care influenţează o prezenţă mai mică a acestora la urnele de vot.
În cazul referendumului, am avut parte şi de o prestaţie slabă a partidelor politice, care au deschis secţii de votare în străinătate, dar au uitat să comunice un mesaj puternic şi motivant pentru a-i face pe moldovenii din străinătate să participe la votare.
Bineînţeles, la acel moment anumite partide şi susţinătorii lor, în special PCRM, au dezaprobat cheltuielile de zeci de mln. de lei pentru organizarea votării peste hotare, care în opinia lor au fost nejustificate. În realitate, exceptând contextul politic, antrenarea moldovenilor din străinătate în procesele electorale din ţară este şi o datorie a statului de a le asigura dreptul la vot, dealtfel un drept constituţional imposibil de neglijat.
Iar cei care critica asemenea lucruri ar trebuie să se refere nu la alocarea sumelor de bani de către un guvern sau altul, ci la modul sau eficienţa utilizării acestor surse financiare, venind cu propuneri pentru - Întrebarea #5 — Ghita Moldovanu: chiar imi e interesant. cum factorul rusesc va influenta aceste alegeri?
- Denis Cenușă: Factorul rusesc spre deosebire de anii precedenţi a acţionat pe căi indirecte în raport cu campania electorală din R. Moldova.
Modul cel mai frecvent de influenţă latentă s-a caracterizat prin producerea unor evenimente politice pentru a fi utilizate de actorii politici locali.
Mă refer la declaraţiile poltice, reacţiile diplomatice, comentariile misiunii diplomatice ruse de la Chişinău, care au amplficate şi destul de prezente, motivând partidele de orientare pro-rusă să le întrebuinţeze în scopuri de campanie electorală. După eşecul din 2009, Moscova s-a retras de pe scena centrală, acceptând poziţia de jucător "din culise", dar care este la fel de interest de faptul cine va guverna în RM. Mai ales după ce a fost scăpat de sub control procesul în 2009, care s-a soldat cu avansarea unor forţe mai puţin prietenoase influenţe ruseşti, Moscova nu va rămâne indiferent, dorind să-şi refacă poziţiile. - Întrebarea #6 — Hay Davay: Cum apreciati tehnicile de PR politic in campania electorala pentru anticipate?
- Denis Cenușă: Pentru alegerile anticipate, tehnicile de PR au fost ceva mai variate decât oricând altă dată. Au fost importate tehnici mai noi din Occident, iar alţii sau bazat pe metode mai tradiţionale. Cel mai inventiv a fost PLDM, care a avut în arsenal tot felul de instrumente de PR, multe măsuri care au făcut acest partid să se distingă de altele, dar şi să creeze efecte de saturaţie.
Abundenţa mesajelor transmise le-am observat la o serie de partide - PLDM, PDM, PCRM, PL, AMN, care aduse în faţă alegătorilor şi într-o formă dispropoţionată au afectat parţial imaginea campaniilor de agitaţie promovate de acestea.
Totodată, concurenţilor le este greu să se desprindă de la formele tradiţionale de PR, unde locul principal o ocupă figura liderului de partid, exagerând în multe cazuri cu utilizarea acestuia. Pot spune că din punct de vedere PR, mai multe partide au avansat preluând tehnici noi de comunicare cu alegătorii, pedalând pe ideea activizării prezenţei în spaţiul virtual, unde electoratul este cel mai fluctuant şi imprevizibil. - Întrebarea #7 — Redactia HotNews.md: e normal ca intr-o campanie electorala sa fie o concurenta politica la limita bunului simt. cum apreciati concurenta dintre partidele componente ale AIE in actuala campanie electorala?
- Denis Cenușă: În general, "bunul simţ" în politică este un principiu profanat şi ca urmare neglijat, deoarece multe partide jură că îl respectă, dar în cele din urmă renunţă la el din cauza concurenţei politice acerbe. Administraţia electorală propune de fiecare date termeni de conduită, dar aceştia nu sunt luaţi în serios, pentru că anumitor partide le lipseşte responsabilitatea, iar altele nu au evaluat din perspectiva culturii politice.
O metodă ar fi introducerea unor sancţiuni mai severe, dar mergând pe această cale riscăm să deviem de la normele democratice. În opinia mea, principalul actor care trebuie să taxeze "pentru lipsa bun simţ" poate şi trebuie să devină alegătorul.
Din păcate, deficienţe de cultură politică persistă şi în rândul alegătorilor. Ca urmare, rolul de supraveghere şi educare îi revine mass-media, care după 2009 nu mai are argumente pentru a se eschiva de la aceste responsabilităţi.
Concurenţa între componentele AIE este neloială, deoarece, unele component beneficiază de funcţiile de stat şi sursele administrative imense - premierul Vlad Filat şi preşedintele interimar - Mihai Ghimpu, iar celelalte sunt nevoite să depună mult mai multe eforturi pentru a se impune în campania electorală. - Întrebarea #8 — Darienko Tudor: Denis Cenusa,
ce crezi despre actiunile actualei guvernari in ceea ce priveste politicile de tineret gen conectarea la Internet in preajma alegerilor si multe alte (încă)promisiuni. Tinerii vor vor vota in rezultatul caderii lor in plasa electorala a promisiunilor sau ei mai degraba inteleg necesitatea votarii CONTRA comunistilor?
Mersi. - Denis Cenușă: Politicile de tineret în orice caz trebuie să fie durabile, dar şi palpabile pentru cel mai pretenţios şi incisiv grup de electorat, cum este tineretul. Multe lucruri nu s-au reuşit din lipsă de timp, altele din cauza lipsei de interdependenţă în cabinetul de minişti, unde evaluarea obiectivă a activităţii Ministerului Tineretului şi Sportului lipsea pentru că se evita prejudicierea relaţiilor dintre diferite componente ale Alianţei de guvernare.
Aici, îmi amintesc despre propunerea candidatului AMN, Victor Osipov, care recent a venit cu propunerea de a permite miniştrilor să-şi creeze de unii singuri echipele, dacă la putere se va menţine actuala guvernare. Sugestia lui Osipov vine să explice de ce anumite politici, inclusiv în cadrul Ministerului menţionat, nu au avut loc şi care este gradul lor de dependenţă faţă de înţelegerile şi comunicarea interpersonală dintre reprezentanţii diferitor formaţiuni politice.
Din păcate trebuie să recunoaştem că propunerea de a extinde accesul tineretului la tehnologiile noi este un pas în primul rând electoral, care are drept scop motivarea şi angajarea tinerilor. Nu cred că această iniţiativă este de ordinul promisiunilor, din contra, partidele vor să investească în electoratul lor, să creeze cât mai multe legături de fidelitate şi interconexiune. Generaţia tânără este mai independentă de resursele administrative cu care se poate uşor de manipulat pentru a crea. - Întrebarea #9 — Vasiliţa Roşca: 1. AMN va intra în parlament?
2. PLDM nu va primi o lovitură sub centură ca urmare a părăsirii acestei formaţiuni de către Alexandru Tănase jr. în favoarea PD-ului lui Marian Ilici? (cel puţin aşa discută lumea pe forumuri de cînd s-au întîmplat schimbări de tactică la Timpul.md).
3. Are vreo legătură cazul Reşetnicov şi accidentul lui Ţurcan cu alegerile? - Denis Cenușă: Sunt o serie de dovezi pesimiste cu privire la AMN, care s-a diluat activând în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. În condiţiile unor echipe active din partea PLDM şi a unor mesaje sonore a PL, a avut loc transferul de atenţia cătrea acestea, reducând terenul de manevră politică pentru AMN.
Or, aflarea la mijlocul eşichierului politic este riscantă pentru partidele mici, în care s-a transformat în ultimii ani şi AMN, mai ales în vecinătatea unor partide puternice pe dreapta şi stânga. Oricum, pierderea acestor alegeri trebuie evaluată obiectiv de acest partid, care la o reformare internă şi cu un lider nou, de genul lui Victor Osipov, are toate şansele să revină în categoria partidelor influente din R. Moldova.
PLDM este un partid experimentat, care a supravieţuit plecării lui Nagacevschi şi altor scandaluri. Avantajul acestui partid este că la faza iniţială au fost achiziţionate o serie de personalităţi valoroase, fapt ce face neobservabilă plecarea unora sau altora.
Speculările pe marginea plecării lui Alexandru Tănase vin să confirme că Filat nu este în PLDM unicul lider cu caracter ce poate şi doreşte să se impună. Cred că anumite schimbări de componenţă în acest partid ar fi avut loc, dacă era validat referendumul.
Cazul lui Reşetnicov este o circumstanţă electorală controversată. Victimizarea întotdeauna a fost utilizată pentru a atrage comapasiunea, dar şi opţiunea votanţilor. Ziua când a avut loc acest incident, şi anume după numeroasele scandaluri cu implicarea numelui fostului preşedinte,Vladimir Voronin, poate fi o sursă de suspectare privind plauzibilitatea cazului lui
Reşetnicov. Supără cel mai mult faptul că şi MAI şi Procuratura au depăşit cadrul competenţelor de serviciu când au dat aprecieri pe marginea acestui caz, apelând şi la anumite declaraţii politice contra PCRM.
Privitor la cazul liderului PMUEM nu există în general niciun fel de suspiciuni, iar mesajele formulate de exponenţii acestui partid se fac din raţionamente pur electorale, pentru a creşte vizibilitatea partidului pe ultima sută de metri. - Întrebarea #10 — Darienko Tudor: Apropo de votul etnic! Se ştie că pe lingă propaganda agresivă, votul etnic este una din cele mai importante mize pentru comunişti. Vor călca moldovenii (mai ales minorităţile naţionale)încă o dată pe greblă aşa cu au făcut-o în 2001, apoi în 2005? Spun asta pentru că toţi ştiu, inclusiv minorităţile, că comuniştii sint niste jucători nu tocmai oneşti in campaniile electorale. Scopul scuza mijloacele, cum se spune. Le va merge comunistilor si de aceasta data? Mai crede cineva in gogoase ieftine marca Tkaciuk & Co.? :))
- Denis Cenușă: Votul etnic ar presupune atragerea anumitor procente de alegători din cele 16-18% de reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din R.Moldova. Concurenţa pentru acest segment este puternică, similară cu cea pentru alegătorii cu viziuni pro-româneşti pronunţate. Lupta pentru atragerea vorbitorilor de rusă se poartă în primul rând între PCRM şi PDM, la care s-a alăturat şi PLDM, care este puternic reprezentat cel puţin în Găgăuzia. Alte partide mai mici de orientare pro-rusă nu dispun de
capacităţi pentru a înrola electoratul. Totuşi, liderul în această competiţie este PCRM şi asta din mai multe motive. Comuniştii folosesc cel mai eficient sistemul de valori compatibil şi acceptabil de către vorbitorii de rusă (sărbătorile, moştenirea sovietică, raportarea la spaţiul cultural slavon etc.). Etnicii ruşi şi alte minorităţi vorbitoare de rusă sunt dezamăgite de prestaţia actualei guvernări, care cu ajutorul şi prin
intermediul propagandei PCRM, a fost asociată în totalitate cu figura şi partidul lui Mihai Ghimpu, cunoscut pentru o poziţie mai principială faţă de Rusia şi trecutul sovietic. Mai există şi deprinderea minorităţilor de a vota pentru PCRM, având încrederea în el doar pentru că este cel mai puternic partid de orientare pro-rusă, care comunică cu aceştia în primul rând în limba rusă.
Cu toate acestea, scandalurile provocate de Voronin cu implicarea başkanului Găgăuziei şi referinţa la statutul limbii ruse, nu vor fi trecute cu vederea de către vorbitorii de rusă mai informaţi şi mai obiectivi faţă de procesele politice din ţară.
Autor: HotNews
Sursa: hotnews.md
Sursa: hotnews.md
- 11.06.2011
-
Marş PENTRU Drepturile Omului şi ÎMPOTRIVA discriminării
- 10.06.2011
-
FLEX Program Coordinator
- 10.06.2011
-
Patronii agricoli din Moldova îşi reînnoiesc angajamentul împotriva muncilor grele şi periculoase ale copilului, cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Muncii Copilului 2011
- 10.06.2011
-
E nevoie de a reorienta cheltuielile publice de la plata pensiilor şi salariilor bugetarilor la obiective economice pe termen lung
- 10.06.2011
-
Fără respectarea standardelor sanitare şi fito-sanitare, nu ne putem bucura de un Acord de liber schimb cu UE
Video Line
- 08.06.2011
-
De câte ori poate să pice din picioare un beţiv îmbrăcat la patru ace
- 07.06.2011
-
Tragedie cu rating
- 05.06.2011
-
Hai la vot!
Comentarii (0)