Un conflict armat între Azerbaidjan și Armenia a izbucnit duminică în regiunea de frontieră, a declarat Ministerul Apărării din Azerbaidjan.

Într-un comunicat de presă, Ministerul Apărării a spus că armata Armeniei a deschis focul asupra pozițiilor deținute de Azerbaidjan în regiunea Tovuz. Luptele continuă și la această oră, a spus acesta, adăugând că situația este sub controlul armatei din Azerbaidjan. Informații suplimentare vor fi furnizate publicului în timp util, a adăugat ministerul.

 

Nu există relații diplomatice între cele două țări vecine, transmite Anadolu. 

 

Potrivit ministerului, citat de EurAzia Daily, cu Armenia se poate vorbi doar în "limbajul forţei", iar un eventual conflict între cele două ţări va însemna "distrugerea completă a inamicului". Forţele armate azere, conform comunicatului, "vor utiliza fără ezitare dreptul la forţă pentru eliberarea teritoriilor ocupate", făcând referire la enclava Nagorno-Karabah şi cele şapte regiuni azere controlate parţial de armata armeană în calitate de aşa-numita "zonă de securitate", transmite Agerpres.

 

Azerbaidjan şi Armenia s-au acuzat reciproc duminică de declanşarea unui atac militar la frontiera dintre cele două ţări, soldat cu doi morţi şi cinci răniţi în rândul forţelor azere, potrivit Ministerului Apărării de la Baku, transmite AFP.

 

'Forţele armate armene au trecut la ofensivă, susţinute de tiruri de artilerie. După un contraatac, ele s-au repliat, suferind pierderi. Doi militari azeri au fost ucişi şi cinci răniţi', afirmă comunicatul ministerial. Acesta precizează că ciocnirile au avut loc în jurul prânzului, în regiunea Tavus.

 

De partea cealaltă, Ereven a acuzat Baku de un 'atac cu artilerie vizând capturarea unor poziţii' armene. Militarii azeri 'au fost respinşi, suferind pierderi umane. Nu au existat victime printre forţele armene', a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Erevan, Sushan Stepanian, într-un mesaj pe Facebook.

 

Armenia şi Azerbaidjan sunt în conflict de aproape 30 de ani pentru controlul asupra regiunii separatiste azere Nagorno-Karabah. Totuşi, ciocnirile de duminică a avut loc departe de această regiune disputată.

 

Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

 

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk - un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA. Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat marţi că are dreptul să recurgă la arme împotriva Armeniei şi a ameninţat că va părăsi negocierile cu ţara vecină pentru controlul teritoriului separatist Nagorno-Karabah.

 

Conflictul din Nagorno-Karabah din anii 1990 s-a soldat cu circa 30.000 de morţi, aminteşte AFP.