Mi-i dor de livezile si de viile noastre, de lacuri, de muzica, de mancarea pregatita de mama... Totul e bine si frumos... Mi-i dor de parinti, rude si prieteni, de obiceiurile si traditiile noastre frumoase... Toamnele cu roade, iernile cu troiene, primaverile cu miresme de flori si de copturi in ajunul sarbatorilor de Pasti, verile frumoase pe cimpuri, la munca...

 

Acolo, in Moldova, nu am avut posibilitatea sa cunosc realitatea lucrurilor; guvernarea era cointeresata ca populatia sa nu aiba posibilitatea sa gindeasca liber si sa aiba o viziune mai larga a lucrurilor!!!

 

Fiind pe bancile scolii, ca o eleva exeplara ce eram, intotdeauna am avut o viziune liberala asupra situatiei din tara. Nu am fost lasata, dusa de „turma”, crescuta si educata pe placul comunistilor. Am fost chiar preintampinata de pericolul ce ma asteapta daca ma evidentiam prin „destaptaciunea mea”: „Nu invata prea mult, ca o sa te fure extraterestrii”, de multe ori imi spunea glumind un consatean. Dar eu nu-l prea bagam in seama, fiinca doream mult sa cunosc adevarul... De ce trebuia sa-mi ascund inteligenta, sa-mi „igrop” ideile si sa urmez pe cineva sau, pur si simplu, sa accept niste idei care nu-mi pareau ca sunt cele mai favorabile pentru societate, ci dinpotriva?

 

Citind si rascolind prin diferite surse, am dat peste niste lucrari istorice care mi-au deschis ochii. Am avut un „AHA MOMENT” cand am aflat ca fruntasii ideologiei comuniste a urmarit exterminarea populatiei inteligente, care gandea liber. Sint convinsa ca si acum mai sint batrani care isi amintesc cu groaza deportarile in masa, organizate de catre comunisti, a persoanelor nevinovate: preoti, profesori, medici, oameni de stiinta... Multi dintre ei au fost omoriti, altii au disparut fara urma... Au fost atunci multe „minti” care ar fi putut aduce o schimbare spre bine...

 

Planul a lucrat bine. Uite ca acum au trecut peste 50 de ani, iar noi inca suferim. S-au nascut „minti noi”, la fel de ingenioase si pline de dorinta de a vedea tara iesita din impas... Cu tinerii din statele moldovenesti, pe care i-am cunoscut aici, in strainatate, ne reamintim de Moldova cu furie, manie, indignare... Acestea sunt cuvintele prin care ne exprimam starea de spirit cand ne gandim ca am fi putut sa facem atit de mult pentru viitorul tarii noastre, pentru viitorii nostri copii si nepoti...

 

Suntem de 20-30 de ani, toti am avut de suferit mai mult sau mai putin din cauza guvernarii... Toti am incercat sa facem ceva... si inca mai dorim sa ajutam Moldova. Ne doare sufletul dupa Moldova, fiinca „radacinile” au ramas acolo, iar roadele pe care le putem da vrem sa le aducem inapoi, pe pamantul care ne-a hranit si care ne-a crescut. Pentru noi, tinerii emigrati, toti cu studii superioare, drumul inapoi, intr-o societate cu guvernare comunista, ar fi drumul spre moarte, ar fi „ingroparea mintilor vii si pline de idei”, ar fi drumul spre degradare. O minte plina de idei, care doreste schimbarea in bine, nu are nicio sansa de supravietuire intr-o societate corupta.

 

Solutia e asta: schimarea regimului!!! Succesul e intr-o gandire libera si viziune multilaterala. Noi, cei de departe, va suntem aproape si iesim la vot CONTRA „gindirii de turma” si PENTRU o „gindire libera si independenta”, pentru libertatea ideilor, a cuvintului! Nu mai dorim sa fim mintiti si manipulati de guvernare, dorim sa cunoastem adevarul. Doar atunci cind iti cunosti problemele poti gasi o 

solutie pentru rezolvarea lor.

 

P.S. Cu mult drag, dor si mult respect, pentru cetatenii Republicii Moldova, din numele tuturor tinerilor din strainatate, va rugam mult sa nu va lasati „dusi de curentul apei”, sa nu va fie frica sa mergeti contra curentului. E mai greu, dar acum e momentul potrivit pentru schimbarea pe care ne-o dorim! Noi va sustinem! Cu mult drag, din SUA, Lilia Rusu.

0