Deficienţele de comunicare ale guvernului îi aparţin în primul rând premierului Filat, analist

Ex-preşedintele american Bill Clinton l-a îndemnat zilele acestea pe preşedintele Obama să relateze mult mai riguros americanilor despre realizările administraţiei sale şi despre ce planifică pentru a impulsiona refacerea economiei şi creşterea locurilor de muncă. Clinton a făcut aceste declaraţii în preajma alegerilor primare de marţi. Din punctul lui de vedere, Obama şi Congresul au lucrat mult mai bine decât sunt creditaţi de americani. Dacă oamenii nu se simt mai bine, ei nu pot da o notă mai bună guvernării.

Cu siguranţă, acelaşi lucru i l-ar recomanda Clinton şi preşedintelui interimar Mihai Ghimpu sau premierului Filat, dacă ne-am putea imagina că fostul preşedinte american este informat privitor la situaţia politică din RM.

Deşi, orice s-ar spune, guvernul Filat are cu ce se lăuda, percepţia majorităţii moldovenilor privitor la performanţele economice ale guvernării AIE nu este prea bună, dacă e să credem sondajelor recente.

Ieşirea din criză

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, RM înregistrează, în primul şi în al doilea trimestru, o creştere a produsului intern brut, ceea ce din punctul de vedere al Expert-Grup, este „un indicator ferm al ieşirii economiei din criză”. Pentru prima jumătate a anului 2010, creşterea PIB e de 5,6% - o cifră impresionantă dacă e să o comparăm cu starea economiilor din jurul RM. După sectorul industrial, există semne de revigorare a ramurii construcţiilor, care a încheiat trimestrul doi cu o creştere pozitivă a valorii adăugate brute. Şi în agricultură rezultatele sunt mult mai bune în 2010 (+6,4) decât în anul 2009 (+2,1), scrie Valeriu Prohniţchi de la Expert-Grup. Ieşirea din criză este confirmată, din punctul lui de vedere, şi de creşterea investiţiilor brute în capital fix, precum şi a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor casnice.

Mingea la fileu

Cu prilejul unui un an de la instaurarea guvernului AIE, Moldova 1 a organizat un şir de emisiuni cu participarea partidelor parlamentare. Fiecare lider AIE, asistat de propria echipă, a trebuit să răspundă la un serie de întrebări ale jurnaliştilor privind activitatea pe parcursul acestui an. În mod paradoxal, cel mai puţin reuşit s-a prezentat echipa PLDM în frunte cu premierul Filat.

În timp ce echipele PD, AMN şi PL au reuşit să demonstreze prin exemple concrete că lucrurile se mişcă într-o direcţie bună în ramurile conduse de miniştrii aparţinând acestor partide, echipa PLDM a ratat şansa oferită de televiziunea publică de a le spune moldovenilor pe înţelesul lor de unde a pornit şi unde a ajuns guvernul pe parcursul unui an de zile. Premierul Filat nu a profitat de întrebările unor jurnalişti, care i-au ridicat mingea la fileu, rezumându-se la răspunsuri laconice, schematice, expeditive, cum au fost, de pildă, cele cu privire la creşterea economică, la încasările zilnice în buget şi cheltuirea acestor bani, la modul cum a fost plătită majorarea pensiilor promisă anul trecut de comunişti, dar neasigurată financiar. Telespectatorilor li s-au oferit doar unele detalii separate, nu şi un tablou general despre starea economiei şi posibilitatea creşterii nivelului de trai al moldovenilor.

Crispat, nervos, premierul i-a inhibat şi pe miniştrii săi, în loc să le dea un exemplu de comunicare, să-i încurajeze să fie deschişi, expliciţi, după cum s-au manifestat colegii lor din celelalte partide. Cu excepţia ministrului de Externe Iurie Leancă, echipa PLDM a părut mai palidă, mai puţin pregătită şi organizată comparativ cu celelalte echipe ale AIE.

Singurul domeniu care a fost reflectat mai amănunţit, cu pasiune chiar, de către Filat a fost cel al relaţiilor cu UE. Însă, din punctul nostru de vedere, reuşitele pe plan extern nu pot compensa deficienţele pe plan intern. De altfel, rolul relaţiilor bune cu Occidentul este mai important pentru imaginea PCRM, decât pentru imaginea AIE, în cazul căreia simpatia Occidentului este privită ca ceva firesc, de la sine înţeles.

Faptele nu vorbesc de la sine

Emisiunea în cauză a demonstrat că deficienţele de comunicare ale guvernului îi aparţin în primul rând premierului Filat. El pune accent pe organizare şi mai puţin pe strategie, după cum s-a văzut şi în campania pentru referendum. Este ca şi cum ai avea o armată bună, dar nu ai şti cum să o foloseşti eficient.

Premierul Filat se arată „scump la vorbă”, ca toţi politicienii care cred că „faptele vorbesc de la sine”. (Un adept notoriu al acestei idei a fost premierul britanic Edward Heath.) Dar faptele nu vorbesc întotdeauna. Miza pe mass-media, speranţa că ele vor explica activitatea Guvernului, nu sunt justificate. Jurnaliştii nu au nici pregătirea necesară, dar nici interesul de a substitui funcţionarii guvernamentali. Experienţa demonstrează că o guvernare care urmăreşte doar acţiunile, dar nu şi reacţia, percepţia populaţiei, este foarte vulnerabilă şi poate fi înfrântă uşor.