Dupa referendumul cu ghinion, unii de la Chisinau fac curte Moscovei

La doar cateva zile dupa referendumul falimentat, primele semnale emise in exterior de unii factori de decizie de la Chisinau au tintit cancelaria Kremlinului. Dispersand presiunea si atentia excesiva a publicului, agitat si nemultumit ca urmare a esuarii referendumului, premierul moldovea, Vlad Filat, a decis sa utilizeze instumentul mediatic rusesc, tansformand “momentul de slabiciune”  in oportunitate pentru reimprospatarea retoricii formulate pentru Moscova.

Interventia mediatica a premierului introduce subtil “cartea ruseasca” in competitia politica interna, schimbata la infatisare dupa pirueta abrupta a plebiscitului constitutional. Invitatia la dialog remisa Moscovei de catre Filat, pe calea interviului oferit lui Kommersant [1], scoate in evidenta unele aspecte ale strategiei PLDM inainte de alegerile parlamentare anticipate, promise pana la 14 noiembrie:

    * Filat doreste sa creeze aparenta depasirii problemelor (interdictiile la vinuri, fructe si legume pe piata rusa), asumandu-si rolul de favorit pe vectorul estic al politicii externe a tarii;
    * Liderul liberal-democratilor tinde sa atenueze crizele emancipate pana acum si sa previna altele noi si mai complexe si critice (cum ar fi, problema gazelor naturale in ajunul sezonului de iarna), astfel ca Filat sa mearga la alegerile parlamentare cu o imagine neprejudiciata de “administrator eficient”;
    *  Premierul intentioneaza sa obtina beneficii electorale de pe urma contrastarii cu presedintele interimar, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, tratat cu repulsie de cercurile politice din Rusia;
    *  Filat concureaza pentru locul de frunte in lista “actorilor preferati” la nivel local ai Kremlinului, pe care il vaneaza atat comunistii, cat si alta componenta a AIE - Partidul Democrat din Moldova;
    * Totodata, premierul face pe placul Uniunii Europene, cointeresata ca guvernarea R. Moldova sa intretina relatii stabile si amiabile cu partenerul lor comun – Rusia, ferindu-se de experienta ucraineana sau georgiana.

Pornind de la aceste premise, premierul a incercat sa-si confirme atitudinea pro-rusa, aducand urmatoarele probe:

    * Demersul pentru realizarea parteneriatului strategic moldo-rus;
    * Recunostinta profunda pentru ajutorul umanitar in valoare de 1 mln. dolari oferit sinistratilor moldoveni de partea rusa;
    * Distribuirea responsabilitatii pentru problema transnistreana catre UE si Ucraina, in masura echivalenta cu Rusia;
    * Invocarea imperativitatii tratatului de baza cu Romania, in pofida opunerii unor partide locale si a trenarii procesului de catre partea romana.

Pe langa PLDM vor fi si alte formatiuni care vor cocheta cu autoritatile ruse pentru a sustrage sprijinul lor la alegerile parlamentare. In campania electorala, fortele politice din cadrul AIE (in special PDM) vor incerca sa joace pe mai multe directii externe, pentru a converti un numar cat mai mare de alegatori, de teama de a nu repeta esecul ”referendumului”.