Chiar dacă majoritatea absolută a declarațiilor președintelui Igor Dodon privind Acordul de Asociere conțin proporții enorme de neadevăr, acestea pot fi utile în lupta cu propaganda eurosceptică de la Chișinău. Este una dintre concluziile politologului Dionis Cenușa, expuse într-o analiză pentru IPN.

 

Dionis Cenușa formulează cinci paradoxuri  ce denotă lipsă de coerență și logică, pe care președintele Igor Dodon le exploatează. Deși stupefiază publicul european, asemenea paradoxuri sunt asimilate cu ușurință de către grupurile eurosceptice din Moldova, susține politologul.

 

Paradoxul Nr. 1. Datele statistice europene arată o creștere clară, cu mici excepții, a livrărilor din Moldova către UE și nicidecum nu invers (Expert-Grup, Februarie 2017). Igor Dodon însă insistă pe date trunchiate și eronat interpretate, discreditând Acordul care permite acumularea a peste un miliard de euro din exporturile către UE, constituind peste 10% din PIB-ul țării.

 

Paradoxul Nr. 2. Dodon declară că doar liberalizarea vizelor a putut fi simțită de către cetățeni (Presedinte.md, Februarie 2017), totodată, mulțumindu-i pe europeni pentru asistența financiară și investițiile făcute în infrastructură. Astfel, președintele recunoaște că nu numai vizele, dar și investițiile europene în infrastructură aduc rezultate. Doar că, spre deosebire de liberalizarea vizelor cu UE, anume investițiile se datorează în mod direct și rezultă din implementarea Acordului de Asociere.

 

Paradox Nr. 3. Igor Dodon a menționat faptul că corupția ar fi crescut în Moldova după semnarea Acordului de Asociere. În realitate, Acordul forțează dezvăluirea cazurilor de corupție de către politicieni, care sunt impuși să se țintească unii pe alții în dorința de a supraviețui. Ca urmare, aceasta duce mai degrabă la creșterea percepției publice față de corupție decât la amplificarea acestui fenomen.

 

Paradoxul Nr. 4. Președintele moldovean propune un dialog trilateral UE-Moldova-Rusia vizând restabilirea relațiilor comerciale moldo-ruse. În paralel, acesta planifică anularea Acordului cu UE în 2018. Așadar, președintele Dodon urmărește să restabilească exporturile către Rusia, folosind trilaterala cu UE, pentru ca în final să respingă Acordul de Asociere. O asemenea combinație este ilogică și deci irealizabilă. Or, UE nu este deloc interesată să participe în trilaterale cu Rusia, mai ales dacă acestea prevăd suspendarea propriilor sale Acorduri.

 

Paradox Nr. 5. În linii generale, Igor Dodon se pronunță în favoarea reformelor legate de domeniul justiției, luptei anti-corupție etc. Mai mult ca atât, președintele se propune în calitate de partener al UE în implementarea lor. Igor Dodon însă eșuează să explice cum aceste reforme pot avea loc, dacă Acordul de Asociere cu UE, care le asigură tracțiunea, va fi eventual anulat de către majoritatea pro-rusă în 2018.

 

Potrivit politologului Dionis Cenușa, paradoxurile președintelui Dodon nu pot face altceva decât să debusoleze și mai mult oficialii europeni vizavi de R. Moldova.