Ipocrizia autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol este la vedere. Urlă în sus şi în jos că vor să le fie recunoscută independenţa, dar pentru orice puşti este clar că nici nu se gândesc să o obţină. Motivele sunt evidente. În primul rând banii. Atât cei veniţi de la ruşi, cât şi cei obţinuţi prin trafic cu tot felul de produse nu vor mai intra în conturile lor larg deschise. Doar o ţară independentă are tot felul de obligaţii şi este încorsetată într-un sistem de drept internaţional. În al doilea rând - nimeni, desigur în afară de ruşi, nu le va recunoaşte independenţa. Deci, să se adreseze la ONU, NATO, UE, OSCE, toate, toate, toate instituţiile internaţionale. Nu cred că cineva le va acorda barem atenţia. Darămite să le recunoască suveranitatea…

 

Aşa că, Tiraspolul este ipocrit. Urlă că este pe picior de egalitate cu Kosovo, dar nu ridică niciun deget ca să se adreseze cu cel puţin o scrisorică. Nu fac nimic, nimic. Discuţiile acestea sterile despre posibila independenţă care trebuie recunoscută nu sunt decât o furtuncă într-un pahar cu apă. Aş vrea să văd şi eu un mic răvaş, o adresare: “Dragă comunitate internaţională! Prin prezenta cerere, subsemnata, Transnistria, îmi doresc independenţă.” O fi atât de complicat?

0