"Ucigaşul" de pe perete: Mituri despre aerul condiţionat

Avantaje? Evident

Ce este de fapt acest obiect casnic, devenit azi aparent indispensabil? Pe scurt, aparatele de aer conditionat micsoreaza temperatura si umiditatea, transformand un mediu insuportabil intr-unul confortabil. Totodata, aerul conditionat reprezinta un plus si pentru sanatate. Cardiacii si batranii pentru care o zi caniculara este o amenintare reala pot trece cu succes peste aceasta provocare daca stau intr-un loc racit cu aer conditionat.

„Simptomatologia rinitei alergice se poate ameliora datorita filtrelor, in special a filtrelor pe baza de hartie folosite la aparatele de aer conditionat”, spune dr. Sandra Alexiu, medic primar medicina de familie. „Pe de alta parte, extinderea utilizarii aerului conditionat a dus la scaderea dramatica a patologiei de supraincalzire, exemplele cele mai elocvente in acest sens fiind in statul Carolina de Nord, SUA sau in Atena”.

Dar aparatele nu indeparteaza doar caldura. Folosirea lor rationala duce la prevenirea poluarii, a prafului, polenului, implicit a alergiilor, crizelor de astm si bolilor respiratorii asociate poluarii. „Se recomanda pacientilor cu astm sa aiba aer conditionat”, adauga dr. Sandra Alexiu.

Totusi, aerul conditionat prezinta si pericole, mai ales daca aparatul nu este intretinut cum se cuvine.

Pericole? Deloc putine

Folosirea in exces si mai ales a unor aparate de aer conditionat care nu sunt bine intretinute prezinta un pericol pentru sanatate. Astfel, este posibil sa te alegi cu o raceala de la ele, dar nu din cauza curentului, cum se crede in mod obisnuit, ci din cauza microorganismelor care se strang in aparat (bacterii, virusi, ciuperci, intr-un aparat de aer conditionat poti sa gasesti toata gama de patogeni). Poti face gripa si alte infectii ale tractului respirator, otita, dar si boli mai putin cunoscute.

„Se considera ca una dintre cauzele paraliziei faciale Bell (periferica, la nivelul unei semifete) ar putea fi expunerea la aer conditionat”, spune dr. Sandra Alexiu. „De asemenea, se poate induce fibromialgia (afectiune medicala cronica, ce se caracterizeaza prin durere difuza si sensibilitate in muschi si tesutul moale)”.

De asemenea, sporii ciupercilor (de exemplu Candida) se pot gasi cantonati in orificiile aparatelor de aer conditionat neintretinute corect. Sindromul Raynaud (sindromul mainilor si picioarelor reci), dermatita a frigore, pot fi la randul lor declansate de aerul conditionat, considera specialistii.

Aerul rece si uscat afecteaza nu doar sinusurile, spre exemplu, ci si tenul. „Aerul conditionat poate determina <<sindromul de ochi uscat>>, dar si uscarea accentuata a pielii, motiv pentru care se va evita la pacientii cu piele uscata (spre exemplu cei care au sindromul Sjogren)”, spune dr. Sandra Alexiu.

Sunt insa si alte probleme legate de folosirea nepotrivita sau in exces a aerului conditionat: acesta poate fi un „declansator” pentru durerile de orice fel sau, pe de alta parte, aparatele pot fi suparatoare prin nivelul crescut si constant de zgomot.

Probleme in masina? E posibil

Aerul conditionat este extrem de util in masini, in zilele calduroase, cand tabla incinsa a autoturismului ridica temperatura dinauntru cu multe grade. Insa si in acest caz este obligatoriu ca aparatele sa fie bine intretinute si cu filtrele curatate. Altfel, pot aparea probleme din cauza microorganismelor care se inmultesc si care pot duce la aparitia unor probleme de respiratie pentru persoanele din interiorul masinii.

Specialistii de la Louisiana State Medical Center au identificat nu mai putin de opt tipuri diferite de mucegaiuri in 22 din 25 de masini analizate. Ceea ce este un procent foarte mare.

Pe de alta parte, aparatele care au filtre proaste sau care nu sunt bine intretinute pot duce la aparitia bacteriei “Legionella pneumophila”, care cauzeaza o infectie pulmonara grava, numita “legioneloza” (sau “boala legionarilor”). Bacteria supravietuieste in mediul acvatic sau umed, in special in apa condensata din sistemele de climatizare sau conductele de distributie a apei, in mediul urban.

Dr. Sandra Alexiu este insa temperata in aprecieri: „Numai expunerea la aerul contaminat cu Legionella poate produce pneumonia respectiva. Nu este cazul aparaturii individuale, ci a marilor instalatii de aer conditionat care utilizeaza recircularea aerului in cladiri cu numeroase incaperi (hoteluri, cladiri de birouri, sali de conferinte)”.

Oricum, infectia apare dupa inhalarea unor picaturi extrem de fine de apa contaminata. Legioneloza se manifesta prin dureri de cap, curburatura (cresterea temperaturii), dureri abdominale, diaree, tuse seaca, febra moderata si o stare de indispozitie generala. Apoi, in cateva zile, febra creste, durerile musculare si astenia se accentueaza. Pneumonia se manifesta prin durere toracica, dificultate in respiratie si tuse cu expectoratie.

Pe de alta parte, s-a vorbit recent de blocarea sistemelor de aer conditionat ale avioanelor din cauza cenusei vulcanice.

Favorizeaza ingrasarea? Se pare ca da

Suna paradoxal, dar este foarte probabil ca utilizarea pe scara tot mai larga a aparatelor de aer conditionat si a sistemelor de incalzire sa fie unul din factorii favorizanti ai procesului … de ingrasare, tot mai specific omului modern.

Cel putin aceasta e situatia in Statele Unite. Un studiu recent al biostaticianului David Allison arata ca unul din factorii mai putin cunoscuti ai „crizei americane a obezitatii” este legat de „reducerea variatiei temperaturii ambientale”.

Mai exact, in urma folosirii tot mai intense a aparatelor de aer conditionat, cele mai multe case si birouri sunt mentinute la aceeasi temperatura de-a lungul intregului an. Iar asta face ca oamenii sa consume energie mai putina, atata timp cat nu trebuie sa „munceasca” pentru racirea sau incalzirea organismului. Statisticile sunt clare in acest sens: in sudul SUA, unde se inregistreaza cea mai mare rata a obezitatii, numarul caselor cu sisteme de conditionare a aerului a crescut de la 37 la 70 la suta in nici 10 ani.

In Romania, desi a crescut foarte mult atat gradul de utilizare a aparatelor de aer conditionat, cat si numarul persoanelor obeze, este dificil de facut acum vreo legatura intre acestea. „Ma indoiesc ca putem vorbi de studii care sa ateste aceasta legatura in Romania. Obezitatea are, mai degraba, multiple alte cauze”, spune dr. Sandra Alexiu.

Factor de risc pentru mediu? Adevarat

Primele dispozitive care functionau ca niste aparate de conditionat aerul contineau gaze inflamabile precum amoniacul, clorura de metil sau propanul, care puteau duce la accidente fatale in cazul unei scurgeri. Apoi a fost creat freonul, in 1928.

Freonul este numele generic dat substantelor din clasele clorofluorocarbon (CFC), hidrocloroflurocarbon (HCFC) si hidrofluorocarbon (HFC), folosite pe post de refrigerenti. Oamenii de stiinta au observat insa ca refrigerentii pe baza de clor afecteaza atmosfera. Refrigerentii CFC au fost dezvoltati acum mai mult de 70 de ani, fiind folositi pentru frigidere si aparatele de aer conditionat, insa s-a observat ca ei capteaza caldura Pamantului, sporesc temperatura medie de suprafata si afecteaza stratul de ozon.

O solutie interimara pana la aparitia unui agent de racire care sa nu contina clor a fost inlocuirea CFC cu HCFC, refrigerenti partial halogenati constand din metan sau etan in combinatie cu clor si flor, care au o durata de viata mai scurta si afecteaza mai putin stratul de ozon decat predecesorii sai. Apoi au aparut HFC, care nu contin niciun atom de clor si nu afecteaza stratul de ozon, insa capteaza la randul lor caldura si contribuie la incalzirea globala.

Astfel, in 1987, 180 de tari au semnat Protocolul de la Montreal, care a stabilit reducerea succesiva a productiei de CFC si de HCFC. Productia de CFC a fost oprita in 1995, insa acesti refrigerenti mai exista inca in aparate de aer conditionat, din moment ce multe astfel de dispozitive au o durata de viata de pana la 30 de ani. Productia de HCFC a fost programata pentru reducere succesiva pana in 2030, iar in 1007, Protocolul de la Kyoto a pus R-134a, un tip de HFC, pe lista celor 6 gaze cu efect de sera care trebuie reduse, fara a fi stabilita insa o data clara. Despre noua schema si criticile iscate pe marginea reducerii gazelor cu efect de sera puteti citi aici.

Acum se cauta refrigerenti care sa aiba un impact mai redus asupra mediului sau inlocuirea lor completa. Exemple ar fi refrigerentii „azeotropici”, care ar fi mai prietenosi cu mediul, dar care au costuri de productie mai mari, si, mai nou, un metal „inteligent” care ar putea inlocui refrigerentii – acesta absoarbe sau creaza caldura la fel ca sistemul clasic bazat pe compresie, insa foloseste mai putina energie si evita folosirea substantelor cu potential de incalzire globala.

Cu toate acestea, The Economist scrie ca noile dezvoltari tehnologie cauta sa faca sistemele de racire mai ecologice mai mult din cauza consumului lor mare de energie. Majoritatea aparatelor de aer conditionat, continua publicatia britanica, consuma multa electricitate pentru ca se bazeaza pe compresoare mecanice, iar un inlocuitor eficient ar putea fi „racitoarele termale” care, in loc sa foloseasca compresoare mecanice pe baza de electricitate, sunt alimentate de apa calda.