Posibilul “pact” ruso-german pentru Transnistria, o poveste de adormit fetele

Teza vehiculată în presa locală despre posibilul “pact” ruso-german, care ar prevedea cedări în reglementarea transnistreană din partea ruşilor pentru dreptul la libera circulaţie în Uniunea Europeană, este în măsură egală inventantă cât şi totalmente eronată. Relaţiile economice şi comerciale dintre Rusia şi principalul său partener european Germania  stau de o parte de politica externă şi de securitate. Asta pentru a nu afecta interesele economice ale ambelor părţi prioritare, mai ales în contextul “parteneriatului de modernizare UE-Rusia”, în care Germaniei îi revine rolul central.

Din 2000 încoace, Berlinul deseori a închis ochii la mulţumile de abuzuri şi încălcări în diverse domenii (societatea civilă, drepturile omului, politică externă şi securitate), înfăptuite de Rusia sau cu acceptul acesteia. Problema transnistreană nu este o excepţie în acest sens. În mod eronat se crede că UE a insistat pe dezbaterea acestui “mini-dosar” în cadrul Comisiei UE-Rusia de politică externă şi de securitate.

Realităţile din Caucazul de Sud  demonstrează impotenţa totală a factorului european în chestiunile de securitate, atunci când Moscova se împotriveşte. Or, abordarea “conflictului îngheţat” din vecinătatea europeană este o deschidere benevolă din partea autorităţilor ruse, care vor să-l folosească pentru a promova iniţiativa lui Medvedev cu privire la noua arhitectură pro-europeană de securitate, dar şi pentru a instituţionaliza un “mecanism nou” (Comisia UE-RM) pe probleme de politică externă şi securitate, potrivit pentru exercitarea influenţei ruse asupra procesului decizional la nivel european şi pentru eliminarea factorului euroatlantic.

Paralela forţată între problema transnistrenă şi ridicarea vizelor de circulaţie în UE pentru Rusia este falsă, punând actorii europeni în lumină proastă, pentru că ar realiza “tranzacţii” cu Rusia pe contul R. Moldova.

În primul rând, subiectele date sunt deplasate, deoarece “vizele” fac parte din domeniul juridic şi al afacerilor interne în dialogul ruso-comunitar şi nu ţine exclusiv de înţelegerile bilaterale ruso-germane. Angela Merkel a explicat acest detaliu la Ekaterinburg, în cadrul întrevederilor cu omologul său rus. Liderul german a relatat că discuţiile privind liberalizarea vizelor se oglindesc în noul Acord Strategic , negociat de Rusia şi UE, care urmează să înlocuiască Acordul de Parteneriat şi Cooperare, expirat câţiva ani în urmă.

Secundo, liberalizarea vizelor este solicitată de mediul de afaceri din germania, care a reproşat pierderile care sunt generate de existenţa obstacolelor în libera circulaţie în şi din Rusia. Preşedintele rus a confirmat această necesitate, exprimând nedumerirea de ce un partener economic atât de important ca Rusia nu dispune de acest “privilegiu”, în timp ce alte state non-europene beneficiază de aceste facilităţi. La rândul său, Merkel a promis că subiectul va fi abordat serios în cadrul UE. Totodată, oficialul german nu a menţionat referinţe temporale, ci a spus că minime îmbunătăţiri pot fi obţinute la nivel bilateral, deoarece s-a ajuns la nu nivel de cooperare. Oricum, Merkel a reiterat că acet proces va fi realizat în etape şi treptat.

În al treilea rând, “vizele” au fost tranferate în centrul discuţiilor datorită “parteneriatului de modernizare”, aflat în plin proces de implementare, care necesită o deschidere mai mare din partea UE. Tot, Angela Merkel a remarcat importanţa acestui lucru pentru implementarea unor proiecte comune ruso-comunitare şi ruso-germane.

Argumentele aduse confirmă nesustenabilitatea “teoriilor conspiraţioniste” privitor la “târgurile” dintre Germania şi Rusia în privinţa R. Moldova.