Din punctul meu de vedere decizia Curţii Constituţionale (CC) a Republicii Moldova privind Decretul Preşedintelui interimar Mihai Ghimpu este una neconstituţională. Articolul 134, aliniatul 2 stipulează următoarele: „Curtea Constituţională este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei”. Ea, CC, exercită la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui R. Moldova [...], citim, în continuare la articolul 135.

Conform Constituţiei R. Moldova, Preşedintele R. Moldova care este şeful statului (art. 77, p. 1), reprezintă statul şi „este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării” (art. 77, p. 2). Aşa dar, Mihai Ghimpu reprezintă instituţia prezidenţială şi are dreptul să emită decrete. El s-a folosit de acest drept şi a declarat ziua de 28 iunie 1940 ca zi a ocupaţiei sovietice a Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa. Spuneţi-mi, vă rog, care articol al Constituţiei R. Moldova a fost încălcat de dl M. Ghimpu?

Domnule Dumitru Pulbere, preşedinte al CC, la Dvs mă adresez cu această întrebare. În calitatea pe care o aveţi, ce aţi decis? Cum că „preşedintele interimar M. Ghimpu a încercat [de ce a încercat? El a decretat! - A.P.) să dea un aspect juridic evenimentelor istorice şi politice”.

Domnule Dumitru Pulbere, preşedinte al CC, nu Vă supăraţi, Vă rog, întreb încă o dată: ce a încercat să facă preşedintele interimar M. Ghimpu? „Să dea un aspect juridic evenimentelor istorice şi politice”. Înţeleg că este şi ALT ASPECT JURIDIC al raptului teritorial din 28 iunie 1940 cu toate consecinţele diabolice ale regimului bolşevic de ocupaţie. Celălalt aspect juridic este cel al ocupantului sovietic, cu care CC, pe care aveţi onoarea s-o conduceţi, s-a solidarizat. Dvs v-aţi luat după capul avocatului comunist Sârbu, care aşa şi v-a zis: „alţi cetăţeni consideră că acum 70 de ani” teritoriul nostru a fost „eliberat”. Dacă în 1940 bolşevicii ne-au „eliberat”, atunci de ce în august 1991 ne-am proclamat independenţa? În acest stat independent Dvs vă exercitaţi astăzi funcţiile. Poţi elibera doar teritorii ce ţi-au aparţinut cândva. Au aparţinut oare aceste teritorii URSS? Bineînţeles - nu! Dacă nu au aparţinut aceste teritorii URSS, în iunie 1940 ele nu au fost eliberate, ci cotropite, sovietizate, însă nu în aşa măsură ca să ne şteargă identitatea naţională definitiv, aşa cum s-a întâmplat cu zeci de popoare mai mici de pe întinsurile Siberiei, rusificate definitiv şi irevocabil. Cu conştiinţa naţională şifonată, totuşi, moldovenii au avut curajul să se despartă de URSS în august 1991. Deci, logic - în iunie 1940 am fost cotropiţi. De ce preşedintele unui stat suveran şi independent nu are dreptul să declare ziua ocupaţiei cu termenii potriviţi „evenimentelor istorice şi politice”?

Dar mai este ceva, domnule Dumitru Pulbere, preşedinte al CC. De ce CC nu a dat ea, în calitatea ei de instituţie de stat, ca „unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova” (art. 134 al Constituţiei R. Moldova, nu a Constituţiei Federaţiei Ruse!) „un aspect juridic evenimentelor istorice şi politice” din 28 iunie 1940?

Încă ceva: domnule Dumitru Pulbere, preşedinte al CC, consideraţi Dvs că această propoziţie: „Preşedintele interimar M. Ghimpu a încercat să dea un aspect juridic evenimentelor istorice şi politice” este oare suficientă ca argument pentru recunoaştere Decretului lui M. Ghimpu ca fiind neconstituţional?

Concluzie: CC nu a adus nici un argument în vederea demonstrării cum că Decretul preşedintelui M. Ghimpu este în contradicţie cu prevederile Constituţiei R. Moldova. Propoziţia citată mai sus este doar o declaraţie a CC, ce nu se bazează pe nici un argument juridic, deci - este anticonstituţională. Decizia CC este una politică, neargumentată pentru ca să fie cât de cât credibilă. Decretul semnat de M. Ghimpu trebuie publicat în Monitorul oficial al Republicii Moldova, iar decizia CC trebuie înţeleasă ca o simplă opinia a unor cetăţeni, împopoţonaţi în mantii de jurişti.