Președintele Nicolae Timofti a respins miercuri candidatura lui Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru, în pofida faptului că a fost propusă de o majoritate parlamentară absolută, iar o hotărâre recentă a Curții Constituționale îl obliga să semneze decretul de desemnare. Nicolae Timofti a invocat un motiv neplauzibil și anume că acum 3 ani, Plahotniuc a fost demis din funcția de președinte al parlamentului imputândui-se anumite ilegalități. Este clar că Nicolae Timofti vrea să facă o paralelă cu situația din aprilie 2013, atunci când Curtea Constituțională a decis că Vlad Filat nu mai putea pretinde la funcția de premier, însă, este clar că argumentele nu țin.

Contextul este absolut diferit. Să ne amintim că parlamentul demitea în martie 2013 guvernul Filat pentru acțiuni de corupție și trafic de influență, inclusiv în contextul binecunoscutelor înregistrări audio în care dădea indicații șefului Fiscului, a scandalurilor legate de donații din contul unor agenți economic, etc. Exact peste o lună Nicolae Timofti semna decretul de desemnare a lui Filat, din nou, în funcția de premier. Pe de altă parte, la 15 februarie parlamentul a decis lichidarea funcției de prim-vicepreședinte a parlamentului pe care o ocupa Vlad Plahotniuc ca urmare a solicitării personale de demisie din funcție, și ca rezultat al votului politic din Parlament, fără ca atunci să fi fost adusă cel puțin o dovadă a implicări isale în anumite scheme frauduloase.

În cazul desemnării lui Plahorniuc este vorba de o perioadă de trei ani, timp în care au avut loc alegeri parlamentare, alegeri locale, în care formațiunea sa – Partidul Democrat a înregistrat rezultate bune, ceea ce înseamnă că nu doar și-a păstrat, dar și-a îmbunătățit imaginea în rândurile electoratului.

Mai mult, în iulie 2014, președintele Nicolae Timofti îl decora pe Vlad Plahotniuc cu cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova ”Ordinul Republicii” în semn de considerațiune pentru aportul acestuia la semnarea Acordului de asociere la UE. De ce șeful statului refuză să desemneze un premier pe care tot el l-a decorat cu cea mai înaltă distincție în stat pentru contribuția la procesul de integrare europeană, nu este prea clar, iar argumentele șefului statului nu țin.

În plus, președintele Timofti, care face referire la hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, pare să facă abstracție de hotărârea aceleași instanțe din 10 noiembrie 2014, care a venit și cu o concretizare. Astfel, Curtea explica atunci că hotărârea din 22 aprilie 2013 a fost emisă într-un anumit context și nu poate fi generalizată. ”Curtea reține că prin Hotărârea sa nr. 4 din 22 aprilie 2013 s-a pronunţat asupra unui act concret, şi anume asupra unui decret prezidenţial, corelat la o situaţie stabilită în Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 5 martie 2013 privind adoptarea moţiunii de cenzură, exprimându-se vot de neîncredere Guvernului”, se explica în hotărârea din 10 noiembrie 2014.
Și un alt argument care distruge ”logica” președintelui Timofti în materie constituțională este chiar o explicație oferită de președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase în cadrul unei emisiuni la TV7 în aprilie 2015. El menționa atunci că hotărârea din aprilie 2013 care îl viza pe Filat nu mai era valabilă în 2015 și acesta putea candida la orice funcție. „Vorbeam de hotărârea din 22 aprilie. Domnul Filat a avut rezultate foarte bune în alegerile din 30 noiembrie. El acum poate fi prim-ministru. PLDM a rămas partid cu vocație majoritară în Parlament. El poate ocupa orice funcție în stat, oamenii l-au votat. În cazul în care ar avea loc alegeri anticipate, atunci aceiași oameni ar veni la guvernare”, declara atunci Alexandru Tănase.

Prin decizia sa de astăzi, Nicolae Timofti încalcă flagrant cea mai recentă hotărâre a Curții Constituționale care îl obligă să desemneze candidatul la funcția de premier care a fost propus și este susținut în scris de o majoritate parlamentară absolută.

Întrebarea este – o face din exces de zel, sau îi e frică de cei câțiva protestatari ai Platformei DA și de cântecele la karaoke ale lui Renato Usatîi la porțile vilei de la Condrița? Sau poate zvonurile de până acum că șeful statului  face parte dintr-un joc politic murdar menit să împingă Republica Moldova în haosul anticipatelor, doar pentru ca el să-și prelungească cu câteva luni mandatul, sunt adevărate?

Se pare că președintele demult nu a citit Constituția care îi atribuie rolul de garant al Legii Supreme, iar art.2 al acesteia prevede că ”Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”.