Mândrii greci ai lui Tsipras produc un cutremur în întreaga Europă: GREXITUL pune în pericol toate economiile

Ieşirea Greciei din zona euro şi dezechilibrarea proiectului europen par în acest moment mai aproape de realitate decât conturarea unei soluţii viabile pe termen mediu şi lung. Până acum, toate negocierile au eşuat. Îngropată în datorii, cu creditorii internaţionali cerând respectarea acordurilor semnate, Grecia îşi defineşte în aceste zile viitorul pentru următoarele decenii.

Guvernul Tsipras a închis momentan uşa negocierilor cu partenerii europeni şi vrea să riposteze cu un referendum, organizat pe 5 iulie, prin care grecii să decidă ei în locul guvernanţilor: acceptă sau nu măsurile propuse de UE, rămâne sau nu Grecia în zona euro. Poate să fie o formă dură de negociere, dar există şi un prim revers. Până la momentul votului, băncile au fost luate cu asalt de cetăţeni, inclusiv de membrii Guvernului şi ai Parlamentului, care şi-au golit conturile.

Plăţile cu cardurile încep să fie din ce în ce mai rare, tranzacţiile fiind achitate cu numerar. Băncile se tem că de luni nu vor mai avea lichidităţi, iar imaginea Greciei printre europeni are foarte mult de suferit. ”Adio, frumoasă Grecie, de ce să plătim noi pentru tine”, spune un turist belgian care vizitează Atena.

Un europarlamentar român cere convocarea CSAT pentru evaluarea efectelor crizei din Grecia asupra României. BNR anunţă că situaţia Greciei era un eveniment aşteptat şi că au fost luate toate măsurile necesare pentru a nu exista probleme. Grecia trebuie să plătească până marţi – 30 iunie, acesta fiind termenul limită, 1,7 miliarde de dolari către creditorii internaţionali.

În plin sezon estival mulţi europeni se întreabă ce se va întâmpla cu concediile programate în vechea Eladă dacă Grexit-ul devine realitate. Toate negocierile purtate de guvern grec cu Eurogrupul s-au soldat cu un eşec, iar guvernul Tsipras acuză Europa că nu este solidară cu poporul grec. Finanţiştii se uită cu atenţie la efectele prăbuşirii unui stat membru UE asupra economiilor din regiune, dar şi asupra proiectului european. Cetăţenii europeni iubesc Grecia, dar nu vor să plătească în continuare datoriile acesteia. Falimentul Greciei poate avea consecinţe istorice asupra viitorului Europei, dar şi implicaţii majore în plan mondial.

FMI a anunţat că Grecia trebuie să plătească datoria de 1,7 miliarde de dolari, scadentă la 30 iunie, dacă doreşte să aibă continuare acces la finanţare. Refuzul plăţii nu se traduce şi prin ştergerea datoriei. Şefa FMI, Christine Lagarde, a precizat că FMI nu va mai ajuta băncile greceşti cu lichidităţi, astfel că presiunea se va duce asupra Băncii Greciei şi asupra Băncii Centrală Europeană.

După mesajul clar al FMI, Banca Centrală Europeană a decis să menţină, dar să înghete finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA la nivelul stabilit vineri. Potrivit Bloomberg, decizie BCE arată că aceasta intenţionează să îşi protejeze propriile fonduri în condiţiile în care Grecia se îndreaptă spre colaps financiar.

Banca Greciei a răspuns imediat, subliniind că va lua toate măsurile necesare, ca membră a sistemului european, pentru a asigura stabilitatea financiară pentru cetăţenii greci în aceste ”circumstanţe dificile”.