În timp ce numărul site-urilor creşte, numărul de actori mediatici care produc conţinut nou stagnează, probabil. Nu sunt decât un consumator de ştiri din Moldova şi, ca simplu consumator, mă irită şi mă preocupă două (ne)calităţi ale mass-media locale: parazitismul si „ştirile false”, scrie Nicu Popescu pe blogul său.

Parazitismul

În ultimii unu-doi ani avem o avalanşă de site-uri noi de ştiri. Teoretic, asta ar trebui să producă mai multă concurenţă şi, prin urmare, mai multă calitate. Greşit. Majoritatea site-urilor de ştiri din Moldova NU produc ştiri, ci le preiau. Din presa română, rusă şi unii de la alţii. Mai era ok dacă ar fi tradus ştiri din engleză, franceză sau ucraineană, astfel aducându-le şi în circuitul informaţional din RM (vedeţi euractiv.ro sau inopressa.ru). Dar majoritatea face copy-paste din Rusia sau România. În principiu, admit că plasarea unor linkuri interesante spre unele articole relevante din România sau Rusia constituie o anumită valoare adăugată, dar numai atunci când site-urile produc măcar 60-70% din propriul conţinut. Iar copy-paste-urile din România sau Rusia nu sunt decât un bonus. Copierea devine însă, practic, principalul şi uneori singurul tip de activitate al majorităţii site-urilor de ştiri.

Şi mai gravă este copierea en-gros a ştirilor unul de la altul. Ştirile şi articolele sunt peste tot aceleaşi… mai bine zis, textul ştirilor. Înţeleg că şi în Franţa sau Ucraina ştirile sunt aceleaşi la mai multe agenţii de presă, însă diferiţi jurnalişti le redau diferit, atrăgând atenţia asupra unor nuanţe diferite, scriindu-le diferit etc. În Moldova se face copy-paste din greu. Orice ştire ce apare în spaţiul mediatic din Moldova este preluată de încă patru-cinci-şase site-uri cu ştiri. Când deschizi news.yam.md, acest lucru se vede foarte bine.

Unii nici nu se obosesc să ia interviuri. Copiază. Am impresia că cel mai mare intermediar de opinii ale unor politicieni şi experţi din Moldova este europalibera.org (şi parţial imedia.md, care distribuie off-line ştiri şi analize bune), care prin interviurile sale zilnice dă mură în gura unei puzderii de site-uri. Şi dacă stai să te gândeşti, oare e chiar atât de greu să identifici un subiect interesant singurel şi să pui mâna pe telefon ca să iei şi un interviu relevant? Măcar o dată pe săptămâna? Un indiciu: de cele mai multe ori sunt preluate interviurile de la „Europa Liberă” pentru că aceasta... le transcrie. Interviurile de la PRO TV sau NIT rareori ajung ştiri, pentru că majoritatea site-urilor nu se obosesc nici măcar să facă ştiri în baza unor interviuri. Copy-paste e mai uşor decât să stai cu pixul şi să faci o ştire în baza unui interviu de la TV sau radio (excepţiile se întâmplă, dar sunt rare).

Cele scrise mai sus, în mare parte, NU se referă la paginile web ale unor instituţii mass-media off-line: posturi TV (PRO TV, Moldova 1, TV 7), agenţii de ştiri (Info-Prim Neo, MOLDPRES sau Novosti Moldova), radio sau ziare ca TIMPUL, Jurnal de Chişinău, Ziarul de Gardă, Vedomosti, Comunistul etc. Şi unele site-uri încearcă să producă propriile ştiri (stireazilei.md, europa.md). La unimedia.md blogurile sunt conţinut nou, rubrica blogosfera e bună, relatările live în text şi video sunt deseori foarte utile, însă numărul de ştiri proprii este, probabil, sub sau aproximativ 50%.

(Paranteză: omg.md produce propriul conţinut, dar nu este sursă de ştiri. Dacă stau să citesc doar omega, nu voi avea o imagine exhaustivă a ceea ce se întâmplă. Voi afla de una-două bâlbâieli recente ale politicienilor din AIE, de două-trei incoerenţe şi de vreo gafă de acum jumătate de an, şi cam atât. Voi mai afla poziţia partidului, dar dacă partidul nu are poziţie - cum era în august 2009 -, nici omega nu are ştiri... Dacă mă uit la Pervîi Kanal, voi vedea ştiri diluate cu propagandă. Însă de la Pervîi Kanal poţi afla ce se întâmplă în Rusia. De la omega, ce se întâmplă în Moldova - nu prea.)

Ştirile false

A doua tendinţă destul de iritantă pentru consumator sunt „ştirile false”. Abundenţa de site-uri cu ştiri înseamnă competiţie crescândă. Însa, în loc să producă ştiri mai bune pentru a atrage cititori, paginile web cu ştiri produc ştiri false pentru a atrage vizitatori. Acestea apar aproape zilnic. O ştire falsă recentă era „Vladimir Voronin continuă să fie preşedintele ţării”. În realitate, ştirea nu este despre Voronin, ci despre faptul că site-ul moldova.md nu a fost modificat de câteva luni. Sigur, ştirea este preluată de cinci-şase pagini web, inclusiv de un post care se vrea TV... Ştiri similare apar periodic - ba se descoperă vreun biet inculpat cu numele „papuc” sau „voronin” dintr-un sat şi apare ştirea că Voronin e chemat în judecată sau Papuc e condamnat la zece ani de închisoare... Evident, titlul este un fals menit să atragă click-uri. Din păcate însă, după un click de acest gen urmează şi un cuvânt mai tăricel spus în gând faţă de site-ul producător de falsuri informaţionale. Iar o bună parte din click-urile aduse de ştirile false se transformă în -1 cititor, nu +1.

Care e concluzia?

Trebuie să o scrie acei jurnalişti care muncesc din greu, aleargă să facă interviuri, inventează subiecte, pun întrebări incomode politicienilor, se scoală la cinci dimineaţă sau lucrează până la miezul nopţii, sâmbăta şi duminica, în sate şi zone de conflict, pe ploaie, zăpadă, zăpuşeală, sunt bruscaţi de poliţie sau politicieni şi deseori primesc salarii mici…