Tinerii înalt calificaţi sunt vulnerabili pe piaţa muncii a Republicii Moldova, care este mai prietenoasă pentru cei care prestează munci mai puţin calificate. Salariile mici şi monotonia ofertelor sunt cele care îi fac pe unii tineri foarte bine pregătiţi să ia calea străinătăţii, unde de cele multe ori prestează munci care nu corespund profilului lor profesional. Astfel, Republica Moldova pierde capital intelectual valoros, fiind o sursă de forţă de muncă ieftină. Mai mult, exodul de creiere comportă riscul de creştere a impozitelor pe venit pentru populaţia economic activă.

Pentru a evita aprofundarea exodului de creiere, e nevoie de o mai bună comunicare dintre angajatori şi universităţi. O posibilă formulă ar fi crearea unor Centre de Excelenţă, la care tinerii să facă schimb de experienţă cu alţi profesionişti din străinătate. Totodată, autorităţile ar trebuie să se orienteze pe politici de gestionare şi investire eficientă a remitenţelor în ţară, dar şi de asigurare a protecţiei sociale a migranţilor.

Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a treia ediţii a Monitorului Social, cu genericul „Exodul de creiere: provocări, consecinţe, căi de acţiune”, prezentat azi, 8 iunie 2010, la IDIS „Viitorul”. Buletinul apare cu suportul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert.

„Locul tinerilor pe piaţa muncii este unul nesigur. Pe de o parte, pregătirea academică a tinerilor specialişti reduce din compatibilitatea lor cu cererea de pe piaţa muncii. Or, pe piaţa muncii sunt solicitate meserii calificate, recompensate cu salarii relativ mici. Pe de altă parte, competenţa profesională a tinerilor este pusă la îndoială în multe cazuri de angajatori, în lipsa unor cunoştinţe practice de specialitate”, explică autorul studiului, expertul IDIS în politici sociale şi dezvoltare Viorica Antonov.

Astfel, 1 din 10 tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani este şomer, constată expertul IDIS Viorica Antonov: „Şomajul în rândul tinerilor este în mare măsură cauzat de salariile mici la locurile de muncă oferite de agenţiile de ocupare a forţei de muncă. Faptul că ei rămân neîncadraţi înseamnă o pierdere reală de capital uman şi apariţia unui deficit de cadre înalt calificate”.

Persoanele înalt calificate care părăsesc ţara pe termen lung nu se pot angaja conform specialităţii, doar pentru că diploma şi meritele obţinute în Moldova nu sunt sau sunt parţial recunoscute de autorităţile străine, subliniază Viorica Antonov: „Suntem furnizori de forţă de muncă ieftină. Ne confruntăm cu fenomenul exodului de creiere, şi nicidecum cu un transfer de cunoştinţe şi tehnologii, în beneficiilor ţărilor preferate de migranţi”.

Pentru a-i încuraja pe tinerii bine pregătiţi să rămână în ţară, e nevoie de politici de corelare a programelor de studii la cerinţele de pe piaţa muncii.

Studiul IDIS mai recomandă reducerea discrepanţelor privind taxele de studii contra plată între specialităţile-cheie în economia naţională ca marketing, bănci şi audit, turism şi servicii hoteliere, drept, finanţe şi asigurări, ştiinţe administrative şi informatică şi cele mai puţin atractive, cum sunt biblioteconomia, metrologia, ingineria.

Pentru a-i implica pe tineri în economie, autorităţile locale şi naţionale ar trebuie să îi încurajeze mai ferm pe tinerii antreprenori, sugerează autorul studiului IDIS, Viorica Antonov. O politică prioritară la nivel legislativ ar fi elaborarea unei legi unitare pentru remitenţe ca industrie de sine stătătoare, care diferă de cea bancară, protejând astfel politica de costuri pentru transferurile de remitenţe şi contribuind la extinderea numărului de actori implicaţi în prestarea serviciilor de remitenţe.