Investitorii despre R. Moldova: aici miroase URÂT

După anul 2008, când economia Republicii Moldova a atras un volum record de investiții străine în valoare de de 715 milioane de dolari, acestea s-au redus de la an la an.

Spre exemplu, în 2012 volumul investițiilor a scăzut dramatic la 160 de milioane de dolari. Iar această tendință negativă se menține și în prezent. An de an Republica Moldova devine tot mai puțin atractivă pentru investitori, fapt ce frânează vizibil dezvoltarea economiei sale. Prognozele nu sunt optimiste. Experții anticipează o scădere a economiei Moldovei de 1-2% în 2015, una din cauze fiind reducerea investițiilor străine

Aceste fenomen are cauze externe și interne obiective. Una dintre cele mai vizibile este perioada de instabilitate politică îndelungată și problemele economice cu care se confruntă principalii parteneri economici ai Republicii Moldova. Ucraina, vecina Republicii Moldova, de asemenea nu se bucură de prea multe investiții externe. Dar există și un puternic factor subiectiv care nu este pomenit în rapoartele oficiale ale organizațiilor de experți și ale instituțiilor financiare internaționale: comportamentul statului față de investitori. Potențialilor investitori pur și simplu le e frică să plaseze bani în Republica Moldova întrucât nu au siguranță nici în privința potențialelor dobânzi nici în securitatea investițiilor propriu-zise.

Cel mai demonstrative caz în acest sens este situația scandaloasă legată de cea mai mare bancă din Moldova – Banca de Economii (BEM). Astăzi, banca este ținta unor reglări de conturi din domeniul politic care nu au nimic comun cu adevăratele probleme ale sale. Acest exemplu demonstrează clar ca statul, folosind pârghiile sale specifice, îi fură pe investitorii străini de banii lor. Asemenea istorii se răspândesc cu viteza luminii în mediul investitorilor. După aceasta, guvernul poate să elaboreze și zece programe de atragere a investițiilor, dar nu vor primi niciun cent. Puțini vor fi cei care vor risca propriii bani pentru a-I investi în economia unei țări unde statul își permite asemenea lucruri

Vânzătorul de ”găuri negre”

Vom începe cu aceea că statul nu a fost un vânzător de bună credință a acțiunilor Băncii de Economii, denaturând informația despre situația financiară reală a BEM. Era cunoscut faptul că la BEM există o ”gaură” format de-a lungul a 20 de ani. Comisia parlamentară specială care a examinat în 2013 situația băncii aflate în criză a stabilit că volumul ”găurii” la BEM era de 1,3 miliarde de lei (aproximativ 100 de milioane de dolari). Dar comisia parlamentară nu este un organ competent – de supraveghere, reglementare sau de anchetă. Din componența sa nu au făcut parte specialiști în domeniul finanțelor, dar politicieni, motivați în primul rând de interesele de partid. Unii dintre ei reprezentau fosta putere, alții pe cea actuală. Și unii și alții au contribuit la aceea ca Banca de Economii să ajungă în pragul falimentului. Nici unii nici alții nu erau interesați ca prin exemplul acestei bănci să devină vizibile problemele guvernării lor.

Este cunoscut faptul că o mare parte din creditele nerambursate sau problematice, care reprezentau sume enorme au fost acordate structurilor de stat sau companiilor în spatele cărora stăteau funcționari sus-puși. O povară grea asupra BEM a fost și decizia luată în ajunul alegerilor din iulie 2009 de a prelua garanțiile asupra depozitelor ”Investprivatbank” care a falimentat.

Deciziile comisiei au fost rodul unui compromis între diferite grupări politice și nu au pretins la rolul de adevăr în ultima instanță. Totuși, cifra de 1,3 miliarde de lei în calitate de ”gaură” la BEM, ”descoperită” de comisia parlamentară, dar neconfirmată de niciun organ competent, s-a transformat în singura cifră oficială. Anume la ea s-au orientat investitorii. Comisia parlamentară i-a propus guvernului câteva variante de reabilitare a situației financiare a BEM. Una dintre acestea a fost transmiterea pachetul de control de acțiuni investitorilor privați. Anume această cale a ales Guvernul. În august 2013 a avut loc o emisie suplimentară de acțiuni, în rezultatul căreia pachetul de control de acțiuni a fost transmis investitorilor privați

Foarte curând investitorii au înțeles că ”gaura” de la BEM era de câteva ori mai mare decât cifra de 1,3 miliarde anunțată official. Potrivit unor date, menționate în presa din Republica Moldova dar și cea internațională, era vorba de 8-10 miliarde de lei, ceea ce la momentul respective însemna aproape un milliard de dolari! Cu alte cuvinte, investitorii pe care guvernul i-a solicitat să salveze banca au fost induși în eroare. Statul le-a vândut o bancă cu mai multe probleme decât li s-a spus. De facto, investitorii care s-au condus de datele prezentate de comisia parlamentară și raportul Ministerului Finanțelor au primit o instituție financiară falimentată de fostul proprietar, care era statul.

Investitorii: aici miroase urât

Câteva cuvinte despre investitorii Băncii de Economii, care în urma emisiei suplimentare de acțiuni de 80,55 de milioane de lei au preluat 33,73% din acțiunile băncii. Acesta este pachetul de control. Dar statul și-a păstrat pachetul de blocaj de 33,38%. Controlul asupra BEM a fost preluat de compania Sisteme Informationale Integrate, înregistrată în Rusia. Această companie era acționară a BEM din 2002 și avea o reputație nepătată. Pe lângă cele 80,55 de milioane de lei pe care i-a achitat statului pentru acțiunile din emisia suplimentară, investitorul s-a obligat să-I acorde BEM un credit de cel puțin 600 de milioane de lei și să procure activele problematice în sumă de 300 de milioane de lei. Ulterior, guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu a confirmat că în septembrie 2013 compania i-a acordat un credit BEM în valoare de 50 de milioane de dolari (644 de milioane de lei) pentru o perioadă de șase ani cu o rată a dobânzi ide 3% annual. Astfel, investitorul și-a îndeplinit obligațiunile față de stat.

În mai puțin de un an Sisteme Informationale Integrate a vândut o parte din acțiunile sale în valoare de 50 de milioane de lei. La sfârșitul lunii noiembrie 2014 VAB Kapital deținea 25% din acțiunile Băncii de Economii, iar Sisteme Informationale Integrate 9%. În rezultatul acestei tranzacții acționarul BEM a devenit un investitor rus important.

Acesta lucru a provocat un scandal politic la Chișinău. Imediat, câțiva politicieni radicali de dreapta au declarat că apariția unui investitor rus la ”Banca de Economii” nu este nimic altceva decât ”expansiunea” Kremlinului.

Regulile schimbate în timpul jocului

La 27 noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare a avut loc un eveniment fără precedent în practica judiciară și bancară. Statul de fapt a efectuat un atac de tip raider asupra BEM, preluând controlul asupra sa de la investitorii privați. În urma unui demers în judecată al acționarilor care dețineau cifră de 0,01% din acțiunile BEM, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea Guvernului prin care a decis emiterea suplimentară de acțiuni și a întors controlul asupra BEM statului. Guvernul Moldovei nu a reglementat nici până acum relațiile cu investitorii străini și pierderile financiare și de reputație.

Astfel, investitorilor (în cazul de față ruși, dar în locul lor puteau fi oricare investitori străini) mai întâi le-a fost vândută o bancă falimentată, iar ulterior, după ce au fost nevoiți să ia măsuri excepționale pentru a o menține pe linia de plutire, pur și simplu iau luat-o. Moldova s-a transformat definitiv într-o zonă de risc pentru investiții. Scăderea dramatică a investițiilor în economia moldovenească este rezultatul direct al unor astfel de politici din partea statului.