Incredibil! Vezi AICI cum un jurnalist de la Chişinău „dărâmă” sistemul constituţional al R. Moldova

Criza constituţională în care ne tot … bălăcim … de ceva vreme ne demonstrează in fiecare zi cit de cinică şi nesimţită poate fi clasa politică. În lipsa unei tradiţii dar şi culturi politice, aleşii dintre noi au înţeles că politica poate fi şi altceva decât vocaţie - profesie şi afacere. Starea de vomă pe care omul simplu şi-a demonstrat-o la 7 aprilie pentru tot ce înseamnă politică în această ţară a fost catalogată în mod paradoxal drept o ruşine naţională. Ce contează  voinţa mulţimii, şi mai ales ce valoare are, în comparaţie cu tragedia personală a unor indivizi care au pierdut puterea?  

Criza Constituţională a mai scos în evidenţă o situaţie care  ar trebuie să ne îngrozească. Partidele politice, în lipsa unui control riguros al societăţii civile, dar şi a unui sistem punitiv,   îşi caută în permanenţă oportunităţi în funcţie de factorii care îi avantajează.     Republica Moldova nu are un sistem electoral care să garanteze o armonie politică şi care să oblige partidele să coopereze în numele interesului naţional. Dar şi mai mult, să-i garanteze urmarea unui curs politic pentru atingerea unor obiective majore. Orice partid care accede la puterea trebuie sa aibă garanţia legitimităţii puterii. Partidul Comuniştilor cu aproape jumătate din mandatele de deputat pretinde si susţinerea a jumătate din electorat. Uită însă că prezenţa la urme a fost ceva mai mult de 60 la sută. Deci, PCRM poate vorbi doar în numele a 30 la sută din populaţie. Lucrurile stau la fel, în mod proporţional, şi în cazul celorlalte partide componente ale AIE. Aproximativ 40 la sută din populaţia ţării, (care o formează scepticii) nu este reprezentată în Parlament. De ce atunci în numele lor vorbesc şi puterea şi opoziţia. Ar trebui în mod logic, într-o situaţie de criză, cum e cea Constituţională să-i întrebăm încotro ar merge şi ce ar prefera. Dar unde sunt ei pentru că nu-i găsim reprezentaţi în Parlament?

Soluţia simplă ar fi obligativitatea votului, care ne-ar permite un tablou complet al preferinţelor electoratului, dar şi legitimitatea deplină a puterii. Multe ţări, printre care şi Belgia, utilizează acest principiu. Formula este, totuşi, nedemocratică. Ca şi individ am dreptul la libera alegere. Este un drept dat de Dumnezeu şi consfinţit de stat. Şi în cazul în care nici o ofertă politică nu mi se pare atractivă am dreptul să nu aleg.

O a doua variantă ar fi identificarea unei soluţii derivată din situaţia concretă a Republicii Moldova. Practica ultimelor scrutine ne demonstrează că Parlamentul este compus din reprezentanţii a 4 partide politice (excepţie actualul compus din 5 componente). Nici un partid politic din toată istoria Republicii Moldova nu  a întrunit simpatia deplina a electoratului, chiar daca agrarienii şi apoi comuniştii au format guverne monocolore, in cel mai bun caz acestea având acceptul a maxim 45 la sută din populaţia totală cu drept de vot. În mod logic ar trebui să deducem că Republica Moldova ar fi trebuit să fi fost guvernată în toţi aceşti ani de guverne minoritare. Sună sumbru. Întrebarea este dacă un guvern minoritar ar putea guverna în mod eficient? Cu instrumente sigure – da. Să vedem cum ar arăta un asemenea Parlament.

Componenţa parlamentului

Parlamentul ar trebui compus din 4 partide. Primul, indiferent de scorul electoral ar obţine în mod automat  49 de mandate. Al doilea plasat – 34 de mandate. Partidele de pe locurile III şi IV câte 9 mandate. Partidele mari vor reprezenta voinţa majorităţii şi a minorităţii, iar partidele mici - voinţa scepticilor (sau a celor neprezenţi la urne). În condiţiile unei asemenea componenţe a Parlamentului partidele mici vor avea rolul crucial, lor revenindu-le funcţia de mediatori sau JUDECĂTORI PARLAMENTARI. Un asemenea sistem parlamentar ar impune pe lângă concurenţa politică şi concurenţa calitativă a partidelor. Obţinem astfel un sistem parlamentar bipartit dublu.

Ce presupune calitatea de „Judecători parlamentar”

Partidele plasate pe locurile 3 şi 4 în rezultatul scrutinului, vor avea obligaţia secundării dar şi controlului asupra partidelor mari, fără dreptul de a se implica în procesul de guvernare. Acestea însă vor fi responsabile în faţa Consiliului Superior al Magistraturii pentru corectitudinea actului de guvernare.

Rol în Parlament

1. Judecătorii parlamentari nu pot deţine funcţii importante în Legislativ (preşedinte, vice preşedinţi, şefi de comisii)
2.  Componenţa comisiilor parlamentare vor fi alcătuite exact după acelaşi algoritm ca şi în cazul componenţei parlamentului.
3  Judecătorii parlamentari vor fi garantul corectitudinii legilor, fapt care îi va obliga să consulte societatea înainte de aşi da votul.
4. Judecătorii parlamentari nu-şi pot părăsi fracţiunile. Nu pot deveni deputaţi neafiliaţi. Părăsirea fracţiunii este urmată de pierderea mandatului de deputat.
5.   Modificarea Constituţiei se poate obţine prin acordul tuturor actorilor sau a trei dintre ei. Presiunea asupra Constituţiei ar dispare.
6. Alegerea preşedintelui se va face doar prin negociere. Nici unul dintre partide nu fa putea impune candidatul său. Astfel se va decide în cazul oricărei alte funcţie importantă în stat, Procuror General, Director SIS, sau altele.

Formarea guvernului

Partidele mici vor fi obligate să ofere voturile necesare partidelor mari pentru formarea guvernelor, dar numai după ce vor obţine suficiente garanţii că viitorul cabinet de miniştri întruneşte calităţile necesare şi dispune de un program coerent ce se înscrie în obiectivele naţionale ale Republicii Moldova. Partidele mici nu pot avea miniştri in guvern, nu pot condiţiona politicile guvernului, şi se vor rezuma doar la supravegherea actului guvernării, ca şi observator public.

Partidele mari pot obţine sprijinul unui partid sau doua, după caz, pentru formarea guvernului. Cabinetul de miniştri poate fi format doar de cele două partide mari. Prima opţiunie o are partidul ce socrul cel mai mare. În cazul unui vot negativ in Parlament misiunea formării cabinetului de miniştri revine partidului de pe locul II. Judecătorii parlamentari vor decide care partid va forma guvernul, şi va garanta pentru viitoarea sa politica. Vorbim în felul acesta de o pseudoalianţă formata la vedere şi în baza unor scopuri singulare. Guvernele si partidele politice mari din Parlament vor activa mereu sub presiunea partidelor mici, care pot schimba oricând guvernul, şi chiar partidul aflat la guvernare.

Partidul care va forma noul guvern se va decide în comisiile parlamentare. Primul ministru desemnat cu formarea guvernului va trebui sa-şi susţină programul de guvernare, iar fiecare ministru candidat va trebuie să obţină aprobarea comisiei de profil. Vom exclude în felul acesta promovare pe criterii clientelare, şi cumpărarea posturilor.

Responsabilitatea pentru actual de guvernare

La finalul mandatului Parlamentului Consiliul Superior al Magistraturii va oferi societăţii o analiză  a calităţii legilor adoptate. Raportul va fi făcut public şi va face indirect radiografia activităţii Parlamentului. Ca şi efect primele care vor suferi vor fi partidele mici. În cazul unor rezultate proaste acestea vor fi sancţionate imediat de electorat. Dar si invers. Calitatea buna a guvernării va fi rodul activităţii lor şi le pot propulsa mai sus.

Avantaje

Un asemenea sistem parlamentar oferă garanţia unei linii de guvernare pe termen lung şi realizarea unor obiective majore, cum ar fi integrarea europeană a Republicii Moldova. Devierea de la acest curs ar fi echivalenta cu schimbarea radicala a opţiunilor electoratului.

Un alt avantaj este transparenţa actului de guvernare. Partidele mici vor fi obligate să să ceară dezbateri publice în cazul unor legi sau decizii importante. Astfel societatea civila va fi implicata mai mult in actul de guvernare.

Nici un partid nu va mai putea guverna in nume propriu si nu se va identifica cu statul.

Partidele mici vor constitui elementul de legătură dintre voinţa populară şi actual legislativ sau cel de guvernare

Partidele politice vor conlucra mult mai eficient şi se va exclude rivalitatea dintre acestea. În acelaşi timp partidele vor avea un mecanism de control al activităţii lor.

Succesiunea la guvernare chiar pe durata mandatului parlamentului în funcţie de calitatea actului de guvernare va responsabiliza partidele. Opoziţia va avea o voce distincta şi va putea influenta actul de guvernare. Chiar mai  mult, opoziţia poate impune guvernului un anume comportament.

Guvernul va obţine mai multa autonomie faţă de partidul care l-a format, prin implicarea în actul de guvernare a celorlalte partide parlamentare.

Coaliţiile parlamentare vor fi doar de moment şi majoritatea se va forma in funcţie de conjunctura.

În funcţii importante vor accede persoane competente, iar principiul separării puterilor în stat va fi unul autentic.

Blocurile electorale preelectorale devin inutile
   
Impune reformarea partidelor politice. Concentrarea lor pe calitatea membrilor si nu a numărului lor

Dezavantaje
   
Schimba din temelie sistemul parlamentar actual.
Este restrictiv

Un asemenea sistem parlamentar poate pune punct tranziţiei, inclusiv la nivel politic, şi încet, încet vom putea vorbi de apariţia unei idei naţionale. Un proiect la care să muncim împreună şi în mod continuu.